Kaja Kallas, a cărei țară se învecinează cu nord-vestul Rusiei, a declarat că totul ar trebui luat în considerare atunci când vine vorba de modul în care Occidentul sprijină efortul de război al Ucrainei.

Kaja Kallas, a cărei țară se învecinează cu nord-vestul Rusiei, a declarat că totul ar trebui luat în considerare atunci când vine vorba de modul în care Occidentul sprijină efortul de război al Ucrainei.

Ea a spus: "Rusia spune că un pas sau altul este o escaladare, dar apărarea nu este o escaladare. Eu spun că ar trebui să avem toate opțiunile pe masă. Ce mai putem face pentru a ajuta Ucraina să câștige?".

Premierul estonian a vorbit la Sky News pentru emisiunea The World with Yalda Hakim de miercuri și după ce președintele francez Emmanuel Macron a fost aspru criticat pentru că a sugerat că ar putea fi trimise trupe occidentale în Ucraina pentru a ajuta la respingerea amenințării Rusiei.

Marea Britanie, SUA și Germania s-au grăbit să spună că armatele lor nu se vor alătura forțelor armate ale președintelui Volodymyr Zelenskyy pe teren în Ucraina.

Întrebată dacă este îngrijorată că vorbele sale ferme ar putea să o transforme într-o țintă pentru regimul lui Vladimir Putin, Kallas, care a devenit prim-ministru în 2021, a declarat că nu se va lăsa intimidată și a cerut aliaților să ignore provocările Moscovei.

Ea a spus: "Rusia vrea să ne intimideze. Acesta este modul în care operează. Vor să mă facă pe mine sau pe Estonia să ne temem și să ne abținem de la deciziile pe care altfel le-am lua pentru a fi avocați pentru susținerea Ucrainei, a unității occidentale, a tot ceea ce îi deranjează foarte mult. Dar cred că răspunsul este că nu ar trebui să ne fie frică și nu ar trebui să ne abținem de la deciziile pe care altfel le-am lua, pentru că așa operează teroriștii. Ei vor ca noi să ne fie frică. Iar singurul răspuns este că nu ne este frică. Acționăm în funcție de ceea ce este corect".

Kallas a spus că declarațiile lui Donald Trump privind cheltuielile NATO au fost o "critică corectă" și a îndemnat toți membrii să își facă partea lor

Statul baltic, o fostă republică sovietică, este membru al NATO din 2004, când a aderat la alianță, alături de Bulgaria, Letonia, Lituania, România, Slovacia și Slovenia.

În cazul în care Rusia ar ataca, cei 30 de parteneri NATO ar trebui să vină în apărarea Estoniei.

În ciuda securității pe care o oferă statutul de membru, Kallas a spus că declarațiile lui Donald Trump privind cheltuielile NATO au fost o "critică corectă" și a îndemnat toți membrii să își facă partea lor.

"Ceea ce îi provoacă pe agresori sau autocrați este slăbiciunea. Așadar, pornești războiul dacă crezi că poți câștiga și... doar atunci când crezi că ești mai puternic. Așadar, dacă dăm semnale că nu facem suficient pentru apărarea noastră, că nu luăm acest lucru suficient de în serios, acest lucru ar putea provoca agresorul să facă un pas înainte. Și de aceea am pledat pentru a investi mai mult decât [ținta NATO] 2% din PIB-ul nostru în apărare", a afirmat Kallas.

"Estonia alocă 3,2% din PIB, dar nu toate țările fac acest lucru. Am fost foarte surprins, am crezut că atunci când a început războiul din Ucraina, acum doi ani, ar fi fost un semnal de alarmă pentru toate țările europene să facă mai mult, să cheltuiască mai mult pentru apărare, dar în 2023, au fost 11 țări care au cheltuit peste 2%. Și nu prea înțeleg de ce", a declarat Kallas.

Ea a spus că acest lucru nu s-ar fi întâmplat niciodată în timpul Războiului Rece.

"În 1988, toate țările NATO au cheltuit mai mult de 2% pentru că amenințarea era reală. A existat un Război Rece. Acum, în Europa se desfășoară un război fierbinte. Și, totuși, nu toată lumea o ia suficient de în serios", a spus Kaja Kallas, premierul Estoniei, conform Sky News.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News