În această seară, Maia Sandu a înaintat candidatura președintelui interimar al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, la funcția de premier. Decizia a fost anunțată după consultările cu fracțiunile parlamentare de astăzi (vezi AICI).

Andrei Vlășceanu, analist de politică externă, a comentat, în cadrul unui interviu exclusiv pentru DC News, decizia de desemnare a președintei Republicii Moldova, dar și constrângerile pe care Moldova le avea dacă actuala criză politică, dublată de cea sanitară, s-ar fi adâncit: 

„Încă de la instalarea în funcție a Maiei Sandu, premierul și-a dat demisia, iar Ion Chicu nu a mai vrut să rămână premier interimar. Ulterior, a fost desemnat Aurel Ciocoi care era ministru de Externe, ca premier interimar și, oficial, partidele parlamentare anunțau că se doresc alegeri anticipate. Însă, calculele din bucătăria politică, pe baza sondajelor și realităților de peste Prut, i-au determinat pe diferiții actori de la Chișinău să-și reconsidere pozițiile. Maia Sandu, fiind pe un val politic destul de consistent, și-a dorit alegerile anticipate, iar Dodon a făcut pasul înapoi și a spus ca Maia Sandu să își asume guvernarea.

Astfel, Maia Sandu a venit, în primă fază, cu Natalia Gavrilița, membră în Partidul Acțiune și Solidaritate, și a înaintat-o în funcția de premier. Parlamentul, prin majoritatea Dodon-Șor, dar și alți deputați, au votat împotrivă. S-a ajuns la o situație politică de criză, iar Maia Sandu a reînaintat-o pe Natalia Gavriliță, iar Dodon a atacat decretul la Curtea Constituțională. Aceasta din urmă a spus că Maia Sandu nu poate să înainteze același candidat, deoarece a fost refuzat și, în consecință, trebuie să desemneze alt candidat“, a spus Vlășceanu.

Vlășceanu:  Am avut o surpriză!

„Astăzi, după noi consultări cu partidele politice, am avut o surpriză! Mariana Durleșteanu, cea susținută de Dodon și Șor, a făcut pasul în spate, nu mai dorește să fie candidatul PSRM, dar își dorește să rămână în politică. Din punctul meu de vedere se duce către o altă alternativă de stânga susținută de Kremlin. Această mișcare l-a lăsat în offside pe Dodon, iar Maia Sandu l-a desemnat pe Igor Grosu, președinte interimar al Partidului Acțiune și Solidaritate, la funcția de premier al republicii Moldova. Totodată, Maia Sandu a spus că acest guvern va fi pe un termen limitat, iar la vară se doresc alegeri anticipate. Aici este o problemă, deoarece din punct de vedere constituțional, un Guvern votat de Parlament este în exercițiu până la următoarele alegeri. Asta dacă nu demisionează sau nu e demis prin moțiune de cenzură.

Maia Sandu a trimis un mesaj către electoratul ei, însă, cea mai bună opțiune e un guvern minoritar. Igor Grosu, mai mult ca sigur își va organiza un executiv cu membri din PAS. Șansele sunt peste 50% ca la Chișinău să fie instalat un guvern minoritar de dreapta, după modelul Orban din România. E o criză dublă, sanitară, dar și economică, care se va simți foarte puternic, iar orice guvern se va eroda rapid. Vor fi niște costuri politice pentru alegerile generale din 2023“, a precizat analistul politic.

„Va avea acces la pușculița de la București“

„A fost o totală surpriză pentru toată lumea. Retragerea Marianei Durleșteanu a venit ca o posibilitate pentru Maia Sandu să-l anunțe pe Igor Grosu. Putem să bănuim faptul că au existat anumite intermedieri, anumite negocieri, în spatele ușilor închise, via diferitele ambasade prezente la Chișinău. Nu ar trebui să reprezinte o surpriză, iar acest lucru e destul de frecvent în Republica Moldova.

Un guvern de dreapta, chiar și minoritar, e un lucru pozitiv peste Prut. Va avea ușile deschise și la pușculițele de la București și Bruxelles, dar și la FMI și Banca Mondială, astfel încât să fie introduse reforme, dar să fie și cumpărate vaccinuri pentru imunizarea populației“, a conchis Vlășceanu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News