Raportul Consiliului Fiscal a scos la iveală situația alarmantă în care se află economia românească, fapt ignorat de politicienii ”îmbătați” de anul electoral 2024. 

L-am contactat pe analistul economic Adrian Negrescu pentru a explica ce înseamnă datele îngrijorătoare apărute în Raportul Consiliului Fiscal, despre Veniturile Bugetului General Consolidat (BGC), care ”a consemnat o nerealizare substanțială de 18,5 miliarde de lei, comparativ cu proiecția bugetară inițială”. Mai mult, dezastrul economic este și mai mare deoarece ”neîndeplinirea nivelului programat s-a regăsit la nivelul tuturor categoriilor principale de venituri”.

”Iureș de cheltuieli, o petrecere politică, un fel de noapte de dezmăț, care va fi urmată, din păcate, de o perioadă de mahmureală la terapie intensivă”

”Raportul Consiliului Fiscal este ca un duș rece, într-o perioadă în care cheltuielile statului au luat-o razna. Asistăm la o supraîncălzire a cheltuielilor publice, într-un an electoral. Pare că nu se mai ține cont de fundamentele economiei și de o minimă radiografie bugetară, absolut esențială pentru a vedea exact în ce situație ne aflăm. Este un semnal de alarmă, un semnal economic care scoate în evidență riscurile pe care ar trebui să le luăm în calcul, inclusiv în ceea ce privește deprecierea ratingului României.

Aceste cheltuieli fără niciun fel de noimă pe care statul le face în această perioadă, mai ales pentru salarii și pensii, vin să creeze o imagine extrem de proastă României, în ochii investitorilor. Dacă Comisia Europeană, în urma discuțiilor legate de situația deficitiului bugetar nu ne va da un semnal pozitiv este posibil ca în toamnă să asistăm la o depreciere a ratingului României, cu efect direct în creșterea datoriei publice a dobânzilor la care se împrumută statul român.

Este un dezmăț total în modul cum se cheltuie banii publici. Gândiți-vă că numai la bunuri și servicii, unde creșterea cheltuielilor depășește, după primul semestru, 25% față de anul trecut. Este un iureș de cheltuieli, o petrecere politică, un fel de noapte de dezmăț, care va fi urmată, din păcate, de o perioadă de mahmureală va duce economia românească la o necesară terapie intensivă”, a spus Adrian Negrescu.

”Economia a pus frână puternic în primele 6 luni din 2024”

”Situația încasărilor arată, practic, că economia a pus frână puternic în primele 6 luni din 2024, fapt evidențiat și de datele de la INS, care arată o creștere de doar 0,1% în trimestrul doi, față de trimestrul anterior. Este o dovadă că oamenii de afaceri și-au redus cheltuielile și investițiile și așteaptă cu îngrijorare să vadă ce surprize financiare, fiscale le pregătește statul începând cu luna septembrie, cu noul program de măsuri de austeritate, anunțat de ministrul Marcel Boloș”, a mai spus analistul economic Adrian Negrescu, pentru DC News.

Prăpădul prezentat în Raportul Consiliului Fiscal

”Comparativ cu proiecția bugetară inițială, veniturile BGC încasate efectiv în anul 2023, nete de impactul schemelor de compensare de tip swap, au consemnat o nerealizare substanțială de 18,5 mld. lei (reprezentând aproape -1,2 pp din PIB). Neîndeplinirea nivelului programat s-a regăsit la nivelul tuturor categoriilor principale de venituri, după cum urmează: venituri fiscale (-7,8 mld. lei, -0,5 pp din PIB), contribuții de asigurări (-3,8 mld. lei, -0,2 pp din PIB, deși evoluția fondului brut de salarii din economie a depășit estimările de la momentul elaborării bugetului inițial), venituri nefiscale (-3,3 mld. lei, -0,2 pp din PIB) și sume primite de la UE (-3,6 mld. lei, -0,2 pp din PIB). Trebuie menționat că veniturile proiectate în bugetul inițial includeau și sume în cuantum de 8,7 mld. lei provenind dintr-o anticipată creștere a eficienței colectării/reducere a evaziunii fiscale, regăsite la nivelul contribuțiilor de asigurări și al unor venituri fiscale.

În cazul veniturilor fiscale, situarea sub proiecția inițială se datorează în principal încasărilor din TVA (- 0,6 pp,), impozit pe profit (-0,3 pp), impozite și taxe pe proprietate (-0,2 pp, având în vedere că măsura de majorare a impozitelor pe proprietate, luată în calcul la elaborarea bugetului inițial, a fost ulterior amânată) și accize (-0,1 pp), dinamica acestora fiind contrabalansată parțial de încasările din alte impozite și taxe pe bunuri și servicii (+0,4 pp) și impozit pe salarii și venit (+0,2 pp).

În ceea ce privește 46 sumele primite de la UE, cea mai amplă neîndeplinire a țintei propuse în bugetul pe anul 2023 a fost consemnată la asistența financiară nerambursabilă alocată prin PNRR (-0,6 pp). Veniturile fiscale au înregistrat scăderi ale ponderii în PIB la nivelul majorității agregatelor componente (impozit pe profit -0,1 pp; TVA -0,2 pp; accize -0,2 pp; alte impozite și taxe pe bunuri și servicii -0,3 pp) cu excepția impozitului pe salarii si venit (+0,1 pp).

Diminuări ale ponderii în PIB s-au înregistrat și în cazul contribuțiilor de asigurări (-0,1 pp) și al veniturilor nefiscale (-0,2 pp), aceste efecte negative fiind contrabalansate parțial de evoluția sumelor primite de la UE (aproape +0,8 pp) care reflectă majorarea sumelor aferente CFM 2014-2020 cu 9,3 mld. lei, a sumelor aferente CFM 2021-2027 cu 7,7 mld. lei și a asistenței financiare nerambursabile alocate prin PNRR cu 1,7 mld. lei”, conform raportului Consiliului Fiscal.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News