"Sunt două idei principale. Prima, faptul că Senatul nu avea cum să evite decizia Curții Constituționale. Pentru că acolo nu mai vorbeam doar despre un proiect în dezbatere publică, cum era în faza ministerială, acolo vorbeam despre un proiect care trebuia adoptat, un proiect pe care trebuia dat un vot, pentru ca el să devină lege, mai departe, după adoptarea în Camera Deputaților.

Acest vot nu putea face abstracție de decizia 392 din 2017 a Curții Constituționale. Ori această decizie spune foarte clar, în paragraful 55, că pentru a constituii infracțiune, această faptă trebuie raportată la un prag valoric sau la o vătămare de o anumită intensitate a drepturilor și libertăților cetățenești.

În primul rând, Senatul nu putea evita acest prag", a precizat Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei. 

Întrebat care era riscul, ministrul a spus că "trecea peste decizia Curții Constituționale și textul ar fi fost neconstituțional. Pentru că prescripția CCR este imperativă. Primul lucru pe care trebuie să-l înțelegem este că Senatul a acționat firesc în includerea unui prag în lege.

Mai mult, în paragraful 56 al aceleiași decizii, 392 din 2017, CCR spune că absența unui astfel de prag a condus la insecuritate în raporturile juridice, la o instabilitate a acestor raporturi juridice, la jurisprudență neunitară, deci a arătat și consecințele inexistenței acestui prag.

Într-adevăr, practica anterioară a arătat că foarte multe anchete finalizate cu trimitere în judecată, pe abuz în serviciu, au fost judecate de instanță și s-au tranșat într-un fel în care nu a fost foarte, hai să spunem, consonant cu acțiunea procurorilor, în sensul că foarte multe inculpări s-au terminat cu achitări, unele chiar pentru motivație în sensul că fapta nu există.

Deci, au existat aceste controverse, această instabilitate, în anii precedenți care, probabil, a motivate decizia Curții.

Repet, Senatul nu putea face abstracție de această decizie a CCR. 

Acesta, un prim aspect, esential după pătrerea mea". 

Sub suma propusă, "amendă foarte dură"

"Al doilea aspect esenţial, care a scăpat dezbaterii de ieri, din câte am observat, este faptul că sub acest prag nu există un vid legislativ, dimpotrivă, sub acest prag funcționează o contravenție foarte severă. Adică, fapta care nu are drept consecințe o pagubă care depășește pragul valoric este sancționată în forma contravenției cu amendă foarte dură, dacă este săvârșită cu intenție cu amendă de la 20.000 de lei de la 200.000 de lei, dacă este săvârșit din culpă cu amendă de la 10.000 de lei la 100.000 plus repararea prejudiciului, evident. 

Asta înseamnă că nu poate să fie vorba aici de o acțiune deliberată a Senatului, a lăsa nesancționate de către lege anumite fapte, dimpotrivă, Senatul a adoptat și acest amendament. Prin urmare, cred că cei doi piloni ai amendamentelor aduse la Senat, acoperă aceste plaje de fapte care, repet, în trecut, au generat o jurispudență unitară, satisface exigențele Curții constituționale și, în același timp, protejează, în două moduri, interesele generale ale societății, respectiv, valorile protejate prin infracțiunea respectivă, contravenția respectivă", a concluzionat Cătălin Predoiu.

Pragul va fi coborât la 9000 lei. PNL anunţă modificarea legii la Camera Deputaţilor 

"Partidul Național Liberal susține propunerea Ministerului Justiției de diminuare a pragului valoric pentru infracțiunea de abuz în serviciu la valoarea de 9000 de lei.

La Camera Deputatilor, vom modifica forma Proiectului de lege privind modificarea și completarea Codului Penal și de Procedură Penală, adoptată de prima cameră sesizată. În acest sens am elaborat un amendament care va fi înregistrat imediat ce Camera Deputaților va fi sesizată spre dezbatere cu această propunere legislativă.

Necesitatea stabilirii unui prag valoric pentru abuzul în serviciu este cerută de decizia CCR nr.392/2017 ca o condiție de existență a infracțiunii de abuz în serviciu. Deciziile CCR au caracter obligatoriu. În cadrul procedurii legislative din Camera Deputaților, vom solicita consultarea reprezentanților autorității judecătorești asupra modului în care condițiile stabilite în decizia CCR din 2017 pot fi împlinite prin norma modificatoare", a scris pe Facebook deputatul PNL Gabriel Andronache.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News