A fost bună la ceva dezbaterea din Parlamentul European privind criza din România? Rezoluții nu s-au dat, lucruri noi nu am aflat. Totuși, ceea ce s-a întâmplat la Strasbourg pune în discuție mitul PR-ului extraordinar de care s-ar fi bucurat președintele Traian Băsescu pe plan extern. Chiar teza dictatului străin se clatină.

În rezumat, am auzit de la tribuna PE două tipuri de discurs. Reprezentanții PPE au reluat fără rezerve și nuanțări susținerile făcute de Monica Macovei și Traian Băsescu: puci, amenințarea statului de drept, instituții etc. Practic, dacă se traduceau articole din presa portocalie, parlamentarii PPE aveau discursul gata scris.

De cealaltă parte, liberalii și socialiștii europeni au criticat dur regimul instituit de Traian Băsescu, lipsa de reacție a CE la abuzurile pedeliste și partizanatul  lui Reding. În plus, au bătut obrazul popularilor europeni, acuzați că sacrifică democrația ca să-și păstreze membrii mai puțin populari la guvernare, în țările Uniunii: Orban, Berlusconi, Băsescu.

Diferența este că popularii sunt la Putere în Comisia Europeană, situația fiind reflectarea victoriilor politice pe care le-au obținut în țările membre, înainte de venirea crizei. De altfel, Barroso are un folos patrimonial din invalidarea referendumului din România, nu ca Dragnea, nepatrimonial: președintele CE va obține un nou mandat cu sprijinul aliaților lui Băsescu, nu ai lui Ponta sau Antonescu.

Fractura care există în societatea românească se manifestă peste tot în Europa. Popularii sunt în cădere și nu vor să scape din mână instituțiile pe care le conduc. Politica de austeritate e contestată de tot mai mulți cetățeni europeni. Nu de dragul lui Băsescu a sărit Merkel din baie, nici pentru că ar fi fascinat-o marketingul politic al lui Cristian Preda. Put și simplu, simte că-i vine rândul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News