Tabletă
Desktop
Data publicării:
Povestea Bulevardului bucureștean
Autor: Flaviu Predescu | Categorie: Cultura
Primul bulevard bucureștean este cel construit pe axa Est-Vest la sfârșitul secolului al XIX-lea care realiza legătură între mahalaua Oborului și cea a Cotrocenilor, trecând prin centrul orașului.
Acesta apărea pe planurile vremii sub denumirea de Bulevardul, primind abia după construirea Universității numele de Bulevardul Academiei, denumirea inițială a instituției de învățământ, arată un articol de pe pagina de Facebook a Muzeului Municipiului București.
„Nu după mult timp, denumirea se va schimba în Bulevardul Regina Elisabeta. Bulevardul, care începea de la actuala Piață Izvorul Rece, ajungând în final la Piața Mihai Kogălniceanu, era construit cu o deschidere considerabilă și toate construcțiile ridicate de-a lungul acestei artere au putut fi realizate doar respectând aliniamentul trasat. Prima mare amenajare o reprezintă Piața Universității, construită în fața Universității cu scopul de a primi un grup de statui, amplasate aici, în ordinea dezvelirii: statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul în 1874, urmată în anul 1880 de cea a lui Ion Heliade-Rădulescu, apoi de cea a lui Gheorghe Lazăr în 1886, ansamblul fiind închis odată cu dezvelirea, în anul 1935, a statuii lui Spiru Haret. Acest spațiu, al Pieței Universității, va fi cel în care se vor desfășură defilările de 10 Mai sau ocazionate de alte evenimente, în special militare.
Un Broadway bucureștean
Era o realizare în premieră, mai ales că axa este una perfect dreaptă, având încă de la început, pe traseu, prevăzute amenajări de piețe menite să primească în centru câte un monument. Astfel au fost amplasate statui în aceste piețe, începând cu prima piață, cea de la capătul estic, unde a fost amplasată în anul 1899 statuia primarului Pache Protopopescu, cel în mandatul căruia fusese realizat acest bulevard, apoi continuând cu statuia lui C.A. Rosetti și monumentul lui Ion C. Brătianu, ambele în 1903, axa liberală încheindu-se în anul 1936 cu dezvelirea statuii lui Mihail Kogălniceanu. Toate aceste piețe au purtat inițial numele personajelor reprezentate de statuile pe care le găzduiau, numai că, după 1948, două dintre ele au fost demolate, fiind considerate neconforme cu noua politică. Statuia lui Pache Protopopescu și monumentul lui I.C. Brătianu au dispărut din peisajul bulevardului, denumirile au fost schimbate în Piața Izvorul Rece și Piața Nicolae Bălcescu, iar pe locul statuii primarului a fost amplasată o fântână arteziană, înlocuită și aceasta în 2007 cu un bust al lui Nicolae Bălcescu, probabil din dorința de a păstra o linie revoluționară pe vechea axa liberală, din care fac parte C.A. Rosetti, I.C. Brătianu și Mihail Kogălniceanu. În anul 2019 monumentul lui I.C. Brătianu a fost refăcut și reamplasat pe locul inițial.
Bulevardul, foarte cunoscut în trecut drept un Broadway bucureștean, reprezenta o mare atracție, ca urmare a deschiderii mai multor săli de cinematograf, deviind practic interesul față de Calea Victoriei, având și avantajul parcului Cișmigiu. Hotelul construit la intersecția cu Calea Victoriei va prelua toponimia, numindu-se Grand Hotel du Bulevard.
Importanța Bulevardului este evidențiată și de construirea, aici, a unor importante sedii de instituții precum ministerele Agriculturii, de Război, al Lucrărilor Publice sau al Justiției, Monitorul Oficial, Eforia Spitalelor, clădiri în care astăzi, cu excepția Ministerului Agriculturii, funcționează alte instituții. Bulevardul era totodată o arteră pe care se găseau o serie de hoteluri și restaurante, iar, pe lângă Universitate, se găsesc aici celebrul Liceu „Gh. Lazăr”, dar și Facultatea de Drept.
Nume schimbate în diferite regimuri
Bulevardul și-a schimbat de mai multe ori numele, în diferite regimuri, de la Academiei la Elisabeta, apoi 6 Martie și Gheorghe Gheorghiu Dej după decesul acestuia, iar din 1990 a purtat, pe rând, numele Mihail Kogălniceanu și Regina Elisabeta.
Începând de la Piața I.C. Brătianu, bulevardul poartă numele regelui Carol I până la Piața Izvorul Rece (cunoscut în perioada comunistă sub numele de Bulevardul Republicii), de unde artera se bifurcă în alte două bulevarde, unul fiind regele Ferdinand I (redenumit Gheorghe Dimitrov in timpul regimului comunist), celălalt Pache Protopopescu (pentru un timp, Fiodor Ivanovici Tolbuhin).
Fără îndoială că bulevardul, în lunga lui existență, a acumulat atât de multe povești, încât unele sunt de mult uitate.
În imagine pot fi văzute: Palatul Ministerului Lucrărilor Publice, în care își desfășoară activitatea în prezent Primăria și Consiliul General al Municipiului București, urmat de Palatul Imprimeriilor Statului, devenit Monitorul Oficial, în care se găsesc Arhivele Naționale Istorice ale României, iar cel de-al treilea imobil este Palatul Ministerului de Justiție, în care își desfășoară activitatea Institutul Național de Expertize Criminalistice București din Cadrul Ministerului de Justiție.”
(Imaginea face parte din Colecția Fotografii și cărți poștale a Muzeului Municipiului București
Cezar Petre Buiumaci, muzeograf, secția Istorie #MMB)
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă articolul în limba română Listen to the article in English Écoutez l'article en français Playlist audio - ascultă toate știrile 
