Postul Paștelui 2024. Când începe și ce nu ai voie să faci. Cum se postește corect

Postul Paștelui sau Postul Mare, la ortodocși, începe în acest an în data de 18 martie. Fiind cel mai lung şi cel mai aspru din posturile de durată întâlnite în Biserica Ortodoxă, este cunoscut şi sub denumirea de Postul Mare.

Aminteşte şi de postul celor 40 de zile ţinute de Hristos înainte de începerea activităţii Sale mesianice. În vechime, Postul Sfintelor Paşti avea menirea de a-i pregăti pe cei ce urmau să primească botezul în noaptea Învierii. Anul acesta, Paștele pentru creștin ortodocși pică pe 5 mai.

În Postul Mare, creștinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunțarea la alimentele de proveniență animalice. Mai mult, aceștia trebuie să se înalţe sufletește prin rugăciune alături de fapte bune.

În Postul Paștelui nu se cântă și nu se dansează. Potrivit rânduielilor bisericești, această perioadă de post amintește de suferințele lui Hristos pe cruce. Astfel, în această perioadă, petrecerile sunt considerate nepotrivite. Nu se face paradă cu succesul. Chiar dacă ai o viață abundență, în Postul Paștelui ostentația este văzut ca un păcat capital.

Se spune că de la postul propriu-zis pot fi scutiți copiii, femeile gravide, lăuzele și bolnavii, însă asta nu înseamnă că se pot lipsi de postul spiritual și de rugăciuni.

Cum se postește corect

"Conform tradiţiei stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se posteşte astfel: în primele două zile (luni şi marţi din săptămâna prima) se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marţi şi miercuri) şi ultimele două zile (vinerea şi sâmbăta) din Săptămâna Patimilor.

Miercuri se ajunează până seara (odinioară până după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite), când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn. În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbătă şi duminică de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.

Se dezleagă de asemenea la vin şi untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), la următoarele sărbători fără tinere (însemnate în calendar cu cruce neagră): Sfinţii 40 de mucenici (9 martie), Joia Canonului celui mare, înainte şi după serbarea Bunei Vestiri (24 şi 26 martie), precum şi în ziua Sfântului Gheorghe (23 aprilie), iar după unii şi în Joia Patimilor.

La praznicul Bunei Vestiri (25 martie) şi în Duminica Floriilor se dezleagă şi la peste (când însă Buna Vestire cade în primele patru zile din Săptămâna Patimilor, se dezleagă numai la untdelemn şi vin, iar când cade în vinerea sau sâmbătă acestei săptămâni, se dezleagă numai la vin)", spune părintele Prof. Dr. Ene Branişte, citat de crestinortodox.ro, în Liturgica Generală, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, 1993.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News