Tabletă
Desktop
Data publicării:
Postul catolic sau ortodox? Care e mai echilibrat? Aflăm răspunsul de la medicul Alin Popescu / video
Foto cu rol ilustrativ: Toni Cuenca / pexels
Postul catolic sau postul ortodox? Care este mai „bun”? Aflăm răspunsul de la medicul Alin Popescu.
Ca o particularitate, postul la catolici presupune ca oamenii să nu mănânce preparate din carne sau care conțin carne și grăsime animală. În schimb, aceștia au voie să consume ouă, lapte, brânză, smântână și pește, precum și vin și untdelemn.
În schimb, ortodocșii nu trebuie să consume alimente precum: carne, ouă, pește, brânză și lapte. Pe vremuri, ortodocșii nu consumau nici ulei. Pentru un post „ca la carte”, trebuie să știți că se consumă untdelemn și vin în zilele de sâmbăta și duminică, după Sfânta Liturghie, precum și în zilele în care sunt rânduite sărbători însoțite de semnele „cruce roșie” sau „cruce neagră”, dacă acestea nu cad în prima sau ultima săptămână a Postului Mare, care sunt săptămâni de ajunare și post aspru. Totuși, trebuie spus că acesta este un post „ca la carte”, dar nu toată lumea poate renunța la ulei. De aceea, fiecare ține post după puterile sale - cu sau fără ulei.
„Sunt ortodox, la fel este și toată familia mea. Nu vreau să intru în polemică cu nimeni, dar eu cred că este mult mai echilibrat, mai ușor de ținut și mai ofertant Postul catolic. La catolici poți mânca unt, brânză, ouă, sana, kefir. Oul este un aliment complet. Dacă ești catolic, în post poți mânca ouă. La ortodocși, postul este un pic mai dur. Să nu uităm că, pe vremuri, nici untdelemnul nu aveai voie să folosești în post. La fel: nici vin nu aveai voie să folosești. Puteai să folosești ulei doar când aveai dezlegări la pește”, a zis medicul Alin Popescu la DC News și DC Medical.
Alin Popescu este medic primar medicină sportivă, absolvent al Facultății de Medicină Generală din cadrul Universității de Medicină și Farmacie “Dr. Carol Davila” București (promoția 2000). Are competență în management sanitar și apifitoterapie. Este licențiat, de asemenea, în chimie – fizică (1997) și psiho-sociologie (2003). Este absolvent al cursurilor de master “Managementul antrenamentului sportiv” și „Managementul sănătații publice și al serviciilor de sănătate”.
VEZI ȘI: Nu doar faptul că mâncăm de post contează, ci și cantitatea. Alin Popescu: Postul ar trebui să fie ţinut fără să nască frustrări. Oamenii se îngraşă... - https://www.dcnews.ro/nu-doar-faptul-ca-mancam-de-post-conteaza-ci-si-cantiatea-alin-popescu-postul-ar-trebui-sa-fie-tinut-fara-sa-nasca-frustrari-oamenii-se-ingrasa_912496.html
CITEȘTE ȘI: Câte ouă fierte putem mânca de Paşti. Medicul Alin Popescu, sfat pentru gurmanzi: Cârcotaşii vor spune altceva - https://www.dcnews.ro/cate-oua-fierte-putem-manca-de-pasti-medicul-alin-popescu-sfat-pentru-gurmanzi-carcotasii-vor-spune-altceva_912494.html
Cum se postea pe vremuri
În secolul al IV-lea, Constituţiile Apostolice recomandă să se postească, în ultima săptămână, astfel:
Postiţi din ziua a doua – luni – până vineri şi sâmbătă şase zile, întrebuinţând numai pâine, sare şi legume şi bând apă, iar de vin şi de carne abţineţi-vă în aceste zile, că sunt zile de întristare, nu de sărbătoare; vineri şi sâmbătă să postiţi, cei cărora le stă în putinţă, negustând nimic până la cântatul cocoşului din noapte. Iar de nu poate cineva să ajuneze în şir aceste două zile, să păzească cel puţin sâmbăta – Constituțiile Apostolice, Cartea V, cap. 18.
În general, postul Păresimilor era mult mai aspru decât se ţine azi. Toate zilele erau de ajunare, adică abţinere completă de la orice mâncare şi băutură până la Ceasul al nouălea din zi, spre seară, în afară de sâmbete şi duminici, care erau exceptate de la ajunare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
