Postul de radio independent Acik Radyo, care a fost activ timp de 30 de ani și se autoproclama „deschis tuturor vocilor și culorilor”, a anunțat miercuri că va înceta să mai emită, după ce i-a fost revocată licența de către Înaltul Consiliu al Audiovizualului din Turcia (RTUK).

Această decizie vine ca urmare a unei sancțiuni impuse postului pentru că a permis unui invitat să vorbească despre genocidul armean din 1915, o temă extrem de sensibilă în Turcia, relatează agenția AFP.

Radioul din Istanbul a anunțat că emisia sa terestră va înceta la ora 13:00 (10:00 GMT) printr-un mesaj postat pe platforma X (fostă Twitter): „Radioul Acik nu poate și nu va fi redus la tăcere,” afirmându-și intenția de a contesta decizia în instanță pentru a încerca să-și recupereze dreptul de emisie.

Decizia de închidere a postului vine după o serie de sancțiuni impuse de RTUK, care, la sfârșitul lunii mai, amendase Acik Radyo și îi suspendase una dintre emisiuni pentru o perioadă de cinci zile. Această măsură a fost luată după ce, în cadrul unei emisiuni din aprilie, un invitat a descris masacrele din 1915 asupra armenilor comise de trupele otomane drept genocid. Folosirea acestui termen este recunoscută de numeroși istorici și guverne din întreaga lume, însă rămâne un subiect tabu în Turcia, care refuză termenul de genocid și îl consideră o „denaturare” a istoriei.

RTUK a criticat postul pentru faptul că „nu a încercat să corecteze declarațiile invitatului” și ulterior a anulat complet licența radioului, invocând încălcarea sancțiunii de cinci zile și acuzând postul de „incitare la ură și ostilitate.”

Apeluri pentru restabilirea libertății de exprimare

Genocidul armean, recunoscut oficial de guvernele unor țări precum Statele Unite, Franța și Germania, este un subiect care continuă să creeze tensiuni internaționale. Estimările privind numărul victimelor variază între 600.000 și 1,5 milioane de armeni care au murit între 1915 și 1917, în cadrul deportărilor și masacrelor orchestrate de Imperiul Otoman. Turcia, succesoarea statului otoman, respinge termenul de genocid și vorbește despre „masacre” cauzate de conflicte și foamete, susținând că între 300.000 și 500.000 de armeni și un număr similar de turci au pierit în acea perioadă.

În contextul acestui refuz constant de a recunoaște genocidul, orice referință publică la acest eveniment în Turcia poate atrage sancțiuni severe, cum a fost cazul Acik Radyo.

Decizia RTUK a fost criticată intens de organizațiile pentru drepturile omului și libertatea presei. Erol Onderoglu, reprezentantul organizației Reporteri fără Frontiere (RSF) în Turcia, a condamnat această măsură, descriind-o drept o „persecuție scandaloasă” și făcând apel la autorități să restituie dreptul de emisie pentru Acik Radyo. „Acik Radyo este un post care, de la crearea sa în urmă cu 30 de ani, a întruchipat informația pluralistă (...), într-o țară în care polarizarea mediatică a crescut constant,” a declarat Onderoglu.

În ultimii 20 de ani, Turcia a fost condusă de Recep Tayyip Erdogan și partidul său islamo-conservator, AKP. Sub conducerea acestuia, libertatea presei a fost sever restricționată, iar Turcia a coborât în clasamentele internaționale ale libertății presei. În clasamentul din 2024 al Reporterilor fără Frontiere, Turcia ocupă locul 158 din 180 de țări, reflectând o scădere semnificativă a drepturilor de liberă exprimare și pluralismului mediatic.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News