Croaţia şi porturile sale de la Marea Adriatică ar putea deveni o alternativă pentru transportul cerealelor ucrainene, după ce porturile de la Marea Neagră au fost blocate ca urmare a retragerii Rusiei din acordul pentru transportul de cereale. 

Sistarea Iniţiativei privind exportul de cereale prin Marea Neagră a pus serios la îndoială continuarea exporturilor de cereale ucrainene. Săptămâna trecută, Croaţia a apărut ca o alternativă la porturile blocate şi bombardate de la Marea Neagră şi Dunăre ale Ucrainei, dar, potrivit analiştilor, opţiunea ca ţara adriatică să devină o poartă de intrare în lume pentru cerealele ucrainene este nerealistă în această etapă, analizează BTA de la Sofia.

Săptămâna trecută, ministrul croat de externe, Gordan Grlic-Radman, a fost într-o vizită în Ucraina. Împreună cu omologul să din Ucraina, Dmîtro Kuleba, el a discutat despre cooperarea bilaterală, iar din cadrul întâlnirii a reieşit clar că accentul în discuţii a fost pus pe opţiunea ca porturile croate să preia exporturile de cereale ucrainene, precum şi pe asistenţa militară oferită de Zagreb pentru Kiev, scrie Rador.

"Am convenit cu privire la utilizarea porturilor croate de la Dunăre şi de la Marea Adriatică pentru transportul cerealelor ucrainene. Urmează să începem identificarea celor mai bune rute posibile către aceste porturi, astfel încât să profităm la maxim de această oportunitate. Orice contribuţie la deblocarea exporturilor, fiecare uşă deschisă este o contribuţie reală la garantarea securităţii alimentare a lumii", a spus Kuleba, după întâlnirea cu omologul său croat, citat de UNIAN.

Kuleba şi omologul său, discuţii despre arme, în principal

 

Şeful diplomaţiei ucrainene a subliniat că, la fel ca în discuţiile cu toţi ceilalţi parteneri de la Kiev, principalul subiect în discuţiile cu Grlic-Radman a fost reprezentat de arme, dar a refuzat să ofere detalii în acest sens. Cei doi au discutat şi despre pregătirea unei conferinţe internaţionale a donatorilor pentru deminarea Ucrainei, care va avea loc la Zagreb, în luna octombrie.

Problema exportului de cereale ucrainene a fost din nou pe ordinea de zi, după ce Rusia a anunţat unilateral, pe 17 iulie, că se retrage din Iniţiativa pentru cereale prin Marea Neagră - acord încheiat anul trecut cu medierea Turciei şi a ONU pentru a asigura coridoare sigure pentru exportul recoltei de cereale a Ucrainei. Atacurile ulterioare ale Moscovei asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră, Odesa şi Nikolaev, au făcut imposibilă utilizarea lor în continuare pentru exportul de cereale, iar după ce au fost vizate şi porturile dunărene ale Ucrainei, în special Izmail şi Reni, a devenit clar că şi această rută este periculoasă, ceea ce a forţat Kievul să caute soluţii alternative.

Transportul cerealelor prin Croaţia aduce provocări logistice

 

 

Propunerea Zagrebului de a ajuta la realizarea exporturilor de cereale ale Ucrainei a stârnit iniţial entuziasm că a fost găsită o cale de ieşire din criza legată de export pentru producţia unuia dintre cei mai mari producători de cereale din lume, cum e Ucraina, dar analiştii spun că acest lucru nu va fi uşor din cauza mai multor factori, dintre care unul este legat de obstacolele logistice.

Din punct de vedere pur geografic, cerealele ucrainene trebuie mai întâi să parcurgă cumva distanţa dintre Ucraina şi Croaţia, care nu este mică. Din motive evidente, acest lucru nu se mai poate face pe Dunăre prin porturile Izmail şi Reni, de aceea cea mai uşoară variantă este să fie efectuat transportul prin Marea Neagră până în portul românesc Constanţa şi de acolo pe Dunăre pentru a ajunge la portul croat de pe Dunăre, Vukovar, notează Deutsche Welle. Dar portul din acest oraş croat este mic şi nu are capacităţile necesare pentru a face faţă unor cantităţi atât de mari de mărfuri. Capacitatea sa actuală de manipulare a mărfurilor este de 1,2 milioane de tone pe an, ceea ce sună impresionant, dar acest lucru nu se aplică mărfurilor în vrac, cum ar fi cerealele, ci unor mărfuri precum containerele şi altele. Portul are, de asemenea, un singur siloz de depozitare a cerealelor, cu o capacitate modestă de doar 10.000 de tone.

Spre comparaţie, conform datelor UE, în perioada august 2022 - mai 2023, Ucraina a exportat peste 30 de milioane de tone de cereale şi alte produse alimentare prin coridoarele de cereale ale Mării Negre, fiind necesare peste 1.080 de nave pentru transportul întregului volum, ceea ce înseamnă că Vukovar nu poate juca un rol semnificativ în realizarea exporturilor de cereale ucrainene.

Problematic rămâne şi modul în care cerealele vor ajunge în marile porturi de la Adriatică ale Croaţiei - Zadar, Rijeka sau Split.

Un camion mare nu poate transporta mai mult de 45 de tone pe traseu, ceea ce înseamnă că vor fi necesare peste 22.000 de vehicule grele pentru a se transporta 1 milion de tone, iar reţeaua rutieră croată cu greu poate face faţă unui astfel de trafic, subliniază Deutsche Welle. Transportul feroviar rămâne o opţiune, dar reţeaua feroviară a Croaţiei nu este în stare bună - o mare parte din ea nici măcar nu este electrificată - ceea ce va face ca transportul grâului pe căile ferate croate să fie costisitor şi lent.

"Pentru implementarea unei astfel de operaţiuni de transport vor fi necessare investiţii uriaşe şi mult timp. Asta va dura ani de zile. Nu doar căile ferate, ci şi porturile, despre care se vorbeşte în prezent, nu sunt pregătite să preia volume atât de mari de mărfuri în vrac. Toate acestea se vor dovedi a fi foarte scumpe", a declarat Ljubo Jurcic, profesor emerit la Facultatea de Economie a Universităţii din Zagreb şi fost ministru croat al Economiei, pentru Deutsche Welle.

Profitul ar urma să scadă, iar banii nu vor ajunge toţi la fermierii din Ucraina

 

 

Exporturile prin Croaţia nu vor fi deosebit de profitabile pentru Ucraina din punct de vedere financiar. În prezent, grâul este comercializat pe pieţele internaţionale la preţuri de aproximativ 350 de euro pe tonă, iar porumbul la 260 de euro/t, ceea ce înseamnă că, chiar dacă Croaţia reuşeşte să exporte 1 milion de tone de cereale, asta va aduce un profit de doar 300 de milioane de euro.

În acelaşi timp, o mare parte din aceşti bani nu vor ajunge la fermierii ucraineni, deoarece toţi cei din lanţul de transport vor dori, de asemenea, să păstreze din profit. Potrivit lui Jurcic, costurile exportului de cereale ucrainene vor fi nejustificat de mari pentru Croaţia, iar acest lucru nu va fi compensat nici măcar de impactul pozitiv care va fi generat pentru exporturile Kievului.

Intenţia anunţată de Croaţia, gest simbolic?

 

Pe lângă ajutorul în sectorul alimentar, Zagrebul oferă şi ajutor militar Kievului. În luna mai, Croaţia a donat Ucrainei 14 elicoptere Mi-8, dar, potrivit lui Jurcic, acest sprijin, precum şi asistenţa promisă pentru exportul de cereale, sunt mai degrabă un gest simbolic fără nicio mare greutate reală. El a dat ca exemplu ajutorul militar pe care Croaţia l-a oferit Ucrainei până acum, despre care a spus că se află "în limita erorii statistice". "Fie că este vorba de elicoptere sau de alte arme şi muniţii, totul este o expresie a sprijinului simbolic. Probabil că ucrainenii au consumat muniţia furnizată într-o singură zi".

Potrivit lui Jurcic, gestul ministrului croat de externe în timpul vizitei sale la Kiev săptămâna trecută a fost îndreptat nu numai către Ucraina, ci şi către Comisia Europeană. "Croaţia exprimă adesea mai mult sprijin faţă de iniţiativele UE decât îşi doreşte Uniunea de la ea, devenind una dintre ţările din Uniunea Europeană cu cea mai mare deschidere faţă de politica de la Bruxelles", a subliniat Jurcic.

Potrivit acestuia, cu oferta pentru cereale, Croaţia a vrut în primul rând să arate empatie faţă de Ucraina, precum şi că este de partea ei şi că o susţine. "Acesta a fost mai degrabă un gest simbolic de sprijin", a spus el.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News