Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Portretul politicianului român. Sociologul Bulai: Două ipostaze. Intră în alt film...
Palatul Parlamentului / Foto: Pixabay
Alfred Bulai, sociolog, a descris ipostazele în care se găsesc politicienii români, în cadrul emisiunii „Nod în Papură”, de pe DC News TV.
"Politicianul are două ipostaze. Când este în opoziție, te știe, ține minte ce a vorbit cu tine, iar apoi când ajunge la putere, te întreabă „cine sunteți, domnul Vâlcu?”. Ei deja intra în alt film, se cred importanți, mai ales la începutul puterii, că spre sfârșit devin mai simpatici. Asta ține de caracterul unui om.”, a precizat sociologul Alfred Bulai.
Jurnalistul Val Vâlcu a continuat apoi: "Ți-am mai povestit că mă aștepta unul, până în 1996, nu se schimbase puterea, și mă ruga mereu „hai domnule să facem un interviu, să vedem”... mă aștepta în pragul porții, era sărac, în papuci, tremura în stradă, era februarie sau martie. Era cu soția în fața casei, cu tăvița cu dulceață. După vreun an deja ajunsese ministru, nu mai știu cu ce l-am criticat în ziar, iar el îi spunea unui lider din redacție "redactorul ăla al vostru”, la care ăsta i-a spus „băi, dar mai ții minte când îl așteptai în fața casei?”
Democrația pierde teren în lume. Alfred Bulai: Nu cred că omenirea mai merge în direcţia asta. Mizeriile sunt mari în spate
"Democrația este o chestiune de istorie. Societățile contemporane sunt foarte departe de idealurile democratice din a doua parte a secolului al XIX-lea. Problemele sunt serioase, structurale, mari, pentru că democrația nu are treabă cu capitalismul. Sunt două lucruri diferite, capitalismul este o formă de organizare economică, democrația este un mod de organizare politică. Democrația funcționează astăzi autentic, natural, în mai multă măsură decât în alte părți, în America, pentru că acolo au fost doar democrați. Ei nu au avut nobili, ei acolo nu au formule de politețe pentru că nu au moștenit așa ceva. N-au plecat în America nobilii ăia bogați, ci au plecat oameni amărâți care erau egali, ei sunt egali între ei. Sigur că au apărut și la ei disparități și probleme uriașe, dar din punct de vedere cultural, Tocqueville, în cartea „Despre democrație în America”, era șocat că americanii se cred egali cu el și cu toată lumea. Era șocat că ei chiar simțeau că formula de politețe e ultra rară și este oficială, ori stilul ăsta ține de un model cultural foarte profund.
Repet, capitalul, prin definiție, nu este democrat. Birocrația nu ține de democrație.
Totodată, nu prea cred că omenirea mai merge în direcția democrației. Nu poți să spui că e democrație în China, nici în Turcia nu e, în lumea orientală, în general, avem mari întrebări, legate în special de sistemul politic. China experimentează ceva foarte ciudat. Economic seamănă cu un capitalism, dar politic este cât se poate de comunistă. Adică, au separat lucrurile, au zis ca, din punct de vedere economic, e ok cum se organizează capitaliștii. Din punctul ăsta de vedere e o confruntare între lumi. Nu e clar că omenirea o sa fie diferită peste 10-20 de ani. Oamenii ăia vor fi fericiți de societatea în care vor trăi pentru că se vor naște în ea. Noi, intelectualii, ar trebui să apărăm valorile democrației. Mizeriile sunt mari în spate.”, a spus sociologul Alfred Bulai la Nod în papură.
Principala diferenţă între americani şi europeni
"Diferenţa între Europa şi America, nu doar între România şi America, este dată de un factor pe care lumea nu îl cunoaşte sau care nu e atât de transparent. Ei nu se ataşează de lucruri.
Au cultura riscului: în secolul XVIII, XIX, să traversezi oceanul era un risc. Să pleci undeva în lume ca să câştigi bani, fără să ştii nimic despre acea lume, pentru că erau doar poveşti, nici măcar fotografii, înseamnă că eşti disperat şi ai spirit de aventură. Inclusiv ideea de a te uni cu ceilalţi când ai un pericol de înfruntat.
De ce nu s-au ataşat? Nu s-au ataşat în primul rând de pământ. Ţăranul şi nobilul din Europa sunt ataşaţi de pământ, că au depins sute de ani de acel pământ. În America, cum luau un pământ? Se duceau cu calul, puneau un par acolo şi spuneau că e pământul lor. Îl lucrau un an, doi, vedeau dacă merge, şi plecau. Cui să vinzi? Că nu aveai acte la el. Actele au început să apară când au găsit aur, ca să îl poată exploata. Şi după aia plecau iar, că nu mai avea valoare dacă nu mai era aur. Şi la petrol a fost la fel. Dar vorbim de sfârşitul secolului XIX.
Chestia asta i-a făcut să arunce uşor banii în circulaţie. Au cea mai mare mobilitate intelectuală. Pentru tine, să deschizi o filială la Sofia e o problemă, că ai cunoştinţe, casă, totul aici. Pentru americani nu e aşa o problemă. Şi ei pleacă de la New York la San Francisco, distanţă mare. Această istorie i-a făcut să fie foarte dinamici", a declarat Alfred Bulai la Nod în Papură.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
