Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Poluare masivă în 5 județe și București-Ilfov. Explicația autorităților
Foto ilustrativ poluare de Vitaly Vlasov, de la Pexels
Creşteri importante ale concentraţiilor de poluanţi atmosferici au fost înregistrate în județele Alba, Cluj, Giurgiu, Mureş şi Neamţ, dar şi la stațiile din aglomerarea Bucureşti-Ilfov.
Stațiile de monitorizare a calității aerului din întreaga țară au înregistrat, în ultimele 24 de ore, creşteri ale concentraţiilor de poluanţi atmosferici, au constatat specialiștii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului. Cele mai semnificative creşteri au fost înregistrate la staţiile din judeţele Alba, Cluj, Giurgiu, Mureş şi Neamţ, precum şi la cele din aglomerarea Bucureşti-Ilfov, a informat Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
"Conform analizei realizate la nivel naţional, specialiştii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului au constatat că staţiile de monitorizare a calităţii aerului din întreaga ţară au înregistrat creşteri ale concentraţiilor de poluanţi atmosferici. Cele mai semnificative creşteri s-au înregistrat la staţiile din judeţele Alba, Cluj, Giurgiu, Mureş şi Neamţ, precum şi la cele din aglomerarea Bucureşti-Ilfov. Nu vorbim, aşadar, despre un caz izolat pentru regiunea Bucureşti, ci de un fenomen generalizat pe întreg teritoriul României", precizează Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor într-un comunicat transmis miercuri.
"În seara zilei de marţi, 15 februarie, începând cu ora 21:00, la nivelul întregii ţări, concentraţiile de particule în suspensie au crescut progresiv"
Începând de marți noaptea, la nivelul întregii țări, concentraţiile de particule în suspensie au crescut progresiv, emisiile de poluanţi acumulându-se la nivelul solului din cauza existenţei unor condiţii meteorologice extrem de nefavorabile dispersiei.
"În seara zilei de marţi, 15 februarie, începând cu ora 21:00, la nivelul întregii ţări, concentraţiile de particule în suspensie au crescut progresiv, emisiile de poluanţi acumulându-se la nivelul solului din cauza existenţei unor condiţii meteorologice extrem de nefavorabile dispersiei. Potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie, mişcarea aerului pe orizontală a fost extrem de redusă, ceea ce a determinat condiţii de calm atmosferic pe spaţii destul de extinse, iar pe verticală direcţia de deplasare a fost de sus în jos, pe fondul presiunii atmosferice ridicate, a umezelii relative a aerului, în general, ridicate şi a formării unui strat de inversiune termică, astfel încât efectul a fost cel al unui "capac" care a împiedicat dispersia poluanţilor pe timpul nopţii. Condiţiile de calm atmosferic şi de inversiune termică s-au semnalat în zonele mai joase de relief - zonele de câmpie şi depresionare din întreaga ţară, dar mai cu seamă în cele aflate în partea de sud şi est a ţării, unde grosimea stratului de inversiune termică a fost semnificativ ceea ce a împiedicat total dispersia", se precizează în comunicatul MMAP.
București. Concentraţia maximă orară s-a înregistrat la ora 24:00, la staţia B1-Lacul Morii
În ceea ce privește municipiul Bucureşti, domeniile de concentraţii ale particulelor în suspensie PM10 şi PM2.5 (mai mari de 50 micrograme/mc, respectiv 25 micrograme/mc) au condus la stabilirea indicilor specifici "rău" şi "foarte rău" pentru ultimele 24 de ore, potrivit sistemului de codificare utilizat pentru informarea publicului privind calitatea aerului.
Concentraţiile de particule PM10 au rămas ridicate pe parcursul întregii nopţi, iar miercuri dimineaţa la 6 din cele 8 staţii s-au înregistrat peste 100 micrograme/mc, potrivit specialiştilor Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bucureşti. Concentraţia maximă orară s-a înregistrat la ora 24:00, la staţia B1-Lacul Morii (126 micrograme/mc), iar media zilnică maximă a fost la aceeaşi staţie - 60.58 micrograme/mc (aproximativ 20% peste valoarea limită).
PM2.5 a înregistrat concentraţii ridicate la 2 dintre cele 3 puncte în care se monitorizează automat acest poluant. Pentru PM2.5 legislaţia stabileşte valoarea limită doar pentru perioada de mediere an calendaristic, astfel încât valorile concentraţiilor medii orare nu se compară cu valoarea limită de 20 micrograme/mc, ci doar media anuală obţinută din medierea tuturor concentraţiilor măsurate în cele 365 zile ale unui an, explică ministerul în document.
Ceilalţi indicatori monitorizaţi (dioxid de azot, dioxid de sulf, monoxid de carbon, benzen) nu au depăşit valorile limită şi nu au avut concentraţii foarte ridicate. Totuși, şi în cazul lor dispersia nu s-a realizat, concentraţiile având o tendinţă de creştere faţă de zilele anterioare.
"Analiza datelor istorice ne arată că, în perioada de iarnă şi primăvară, se înregistrează mai multe zile cu condiţii meteo nefavorabile dispersiei decât vara, astfel încât surse mici sau medii de ardere, dar numeroase (trafic, încălzire rezidenţială etc) pot avea, uneori, un impact mult mai puternic asupra calităţii aerului, la acelaşi nivel de emisie, mai ales în condiţiile în care autorităţile publice locale nu iau, în aceste perioade, măsuri specifice de îmbunătăţire a calităţii aerului. Conform procedurii interne de alarmare şi comunicare, rezultatele au fost comunicate imediat către Garda Naţională de Mediu pentru a se identifica în teren existenţa/inexistenţa unor surse suplimentare de emisie. Echipele de permanenţă ale comisariatelor GNM din Bucureşti şi Ilfov s-au aflat în alertă pe întreg parcursul nopţii, însă nu au fost înregistrate sesizări cu privire la existenţa unor focare de arderi care ar fi putut influenţa calitatea aerului", mai arată comunicatul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
