Vicepremierul, care este de asemenea ministru al apărării în guvernul premierului Donald Tusk, a subliniat la postul PolSat că "nu vor exista frontiere deschise şi nici schimburi comerciale la nivelul actual (cu Ucraina) dacă nu este soluţionată chestiunea Volîniei".

"Daţi-mi voie să o spun clar: Ucraina nu se va alătura UE dacă nu este soluţionată chestiunea Volîniei", a insistat el, fără a preciza cum. Deşi Polonia "doreşte ca Ucraina să se dezvolte, nu poate lăsa netratată o rană care nu s-a cicatrizat", a mai spus Kosiniak-Kamysz, care a calificat masacrul de la Volînia drept "genocid".

"Masacrul de la Volînia" - mărul discordiei între Polonia și Ucraina

"Masacrul de la Volînia", cum este cunoscut în Polonia, se referă la execuţia a aproximativ 120.000 de civili polonezi între anii 1943 şi 1945 în regiunea istorică Galiţia (în prezent parte a Ucrainei) de către naţionaliştii ucraineni conduşi de Stepan Bandera, considerat erou naţional în Ucraina şi criminal de război în Polonia.

Bandera s-a născut pe 1 ianuarie 1909, în satul Staryi Uhryniv, aflat atunci în Imperiul Austro-Ungar (acum în Ucraina). El a devenit activ în mișcarea naționalistă ucraineană încă din tinerețe, alăturându-se Organizației Naționaliștilor Ucraineni (OUN) în anii 1930. OUN a fost o organizație radicală care milita pentru independența Ucrainei, folosind metode violente .

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Bandera a fost o figură centrală în OUN și a condus aripa sa radicală, OUN-B (Bandera). În 1941, Bandera și susținătorii săi au declarat independența Ucrainei în orașul Lviv, dar acest act nu a fost recunoscut de Germania nazistă, care l-a arestat pe Bandera și l-a internat în lagărul de concentrare Sachsenhausen până în 1944, potrivit lucrării "Ukraine: A History" (Ucraina: O istorie), a lui Orest Subtelny.

Cele două ţări au interpretări diferite asupra acestui episod istoric de la Volînia ce încă le afectează relaţiile bilaterale, în ciuda alianţei lor actuale în războiul cu Rusia în care Varşovia s-a evidenţiat ca un susţinător militar ferm al Kievului.

Recent, pe data de 11 iulie, declarată în Polonia zi naţională în memoria victimelor de la Volînia, a fost inaugurat în localitatea Domostawa din sudul Poloniei un monument ce ilustrează copii polonezi traşi în ţeapă de un trident, simbol naţional al Ucrainei, alături de numele localităţilor unde a fost comis masacrul.

În aceeaşi zi, preşedintele polonez Andrzej Duda a dispus proiectarea numelui Volînia pe faţada palatului său prezidenţial şi a dat publicităţii un mesaj în care afirmă că "viitorul trebuie construit pe adevăr". "Polonezii vor cere mereu o comemorare demnă (...) şi să fie realizate exhumările necesare", se arată în acelaşi mesaj.

Guvernele de la Kiev şi Varşovia au ajuns în 2022 la un acord ce permitea Poloniei să reia exhumările din gropile comune din vestul Ucrainei, dar iniţiativa nu a mai fost implementată în contextul războiului declanşat prin invazia rusă, conform Agerpres. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News