Prezent, joi seară, la Cafeneaua critică moderată de criticul şi istoricul literar Ion Bogdan Lefter, Deguy a atras atenţia asupra riscului ca, în urma restaurării, această "comoară universală" să nu devină "un produs derivat".

Michel Deguy a vorbit despre poet şi poezie, despre destinul omului şi al unor "relicve" culturale într-o societate desacralizată precum aceea a globalizării în care trăim.

El a povestit cum a asistat la incendiul care a afectat Catedrala Notre-Dame.

"O să vorbesc puţin despre 'relicve' şi despre ce rămâne din 'relicve', ce rămâne din poezia germană, de exemplu, ce rămâne astăzi din poezie, în această lume a globalizării în care vorbim despre jaf, vorbim despre mii de tone de gunoaie care rămân prezente pentru mii de ani de-acum încolo. (...) O să vă dau un exemplu foarte, foarte contemporan, extrem care s-a întâmplat nu demult la Paris. Când ieşeam din clădirea College de France - fusesem la o conferinţă a lui Alain de Libera, un medievist extraordinar pe care vi-l recomand - era ora şapte fără două minute fix şi ieşind din clădire am văzut un nor mare galben. Mi-am spus, în primă instanţă, 'O... ce vestă galbenă imensă!'. Le-am spus asta prietenilor mei, am râs... După care m-am dus acasă şi mi-am dat seama despre ce era vorba. Evident, despre Catedrala Notre-Dame", a menţionat poetul.

În opinia sa, în prezent, Catedrala Notre-Dame reprezintă doar "ţinta turistică numărul unu".

"Aş vrea să leg cele două exemple, culturalul şi relicvele, prin acest exemplu al catedralei. Ce rămâne din Notre-Dame? Şi ce reprezintă Notre-Dame astăzi? Notre-Dame mai este un loc de cult? Să ne gândim că e o parohie creştină în care oamenii merg la slujbă în fiecare seară. Dar nu, răspunsul este că Notre-Dame nu mai reprezintă acest lucru. Media au tot spus acest lucru pe toate canalele tot timpul. Notre-Dame reprezintă ţinta turistică numărul unu sau una dintre cele mai importante, pentru că există 15 milioane de vizitatori care vin în fiecare an, ca să nu-i mai punem la socoteală şi pe cei 300 de milioane de chinezi care vor veni după ce s-a întâmplat", a susţinut Michel Deguy.

El a atras atenţia asupra riscului ca, în urma restaurării, această "comoară universală" să nu devină "un produs derivat" la modă.

"Aceasta este o întrebare culturală până la urmă. Ce rămâne din Notre-Dame? Bineînţeles, aceasta putea să se întâmple oriunde, putea să fie vorba de Veneţia, putea să fie vorba de Praga. Şi atunci întrebarea s-a pus pentru că urmează Jocurile Olimpice peste cinci ani şi atunci turiştii trebuie să revină în cinci ani şi să poată vizita şi Notre-Dame, care nu mai este o instituţie religioasă. Ea nu trebuie refăcută neapărat pentru cei care merg la slujbă, ci pentru Jocurile Olimpice de peste cinci ani. E vorba despre o comoară universală, pe care UNESCO a catalogat-o ca atare, pentru că UNESCO se ocupă cu acest lucru - pune 'etichete culturale', după cum s-ar fi amuzat Borges. Orice loc sau orice lucru din lume poate fi pe Lista UNESCO fie că e vorba de o brânză nouă sau un vinul Beaujolais sau de Borobudur, totul poate intra pe Lista UNESCO. Deci ce vom face? E o întrebare foarte serioasă. Eu nu zic să se reconstruiască Notre-Dame identic, dar nici să devină un produs derivat. Ştiţi că există în Franţa această modă a produselor derivate. Mergi la Luvru să vezi 'Monalisa' şi, de fapt, principala activitate economică este când ieşi din Luvru şi ţi se oferă toate produsele derivate. În concluzie, Notre-Dame a fost secole la rândul un loc de cult, acum a devenit un loc cultural, un loc al acestor produse derivate şi un showroom pentru genotipul nostru naţional, genotipul francez", a spus Deguy.

Personalitatea autorului francez a fost elogiată, la eveniment, de preşedintele Fundaţiei Culturale Secolul XXI, Alina Ledeanu, de scriitorul Dumitru Ţepeneag, care a povestit momente din biografia comună cu Michel Deguy, de criticul Mircea Martin şi de poeţii Constantin Abăluţă şi Ion Mureşan.

Michel Deguy este invitatul de onoare al celei de-a X-a ediţii a Festivalului Internaţional de Poezie de la Bucureşti (13 -19 mai).

Ultimul număr al revistei Secolul XXI, în care semnează prestigioase nume ale culturii române, i-a fost dedicat marelui poet, filosof şi universitar din hexagon.

Poet şi filozof, Michel Deguy s-a născut în 1930 la Paris.

Este profesor emerit la Universitatea Paris VIII; a fost preşedinte al Colegiului Internaţional de Filozofie (1989-1992) şi al Casei Scriitorilor - Paris (1992-1998).

A fondat (1977) şi conduce de peste patruzeci de ani revista PO&SIE (Editions Belin), care a primit, în 1996, Premiul "Diderot-Universalis".

A condus colecţia de poezie a Editurii Belin şi face parte din Comitetul de lectură al revistei Temps Modernes.

Opera lui e publicată în principal la Editurile Gallimard (două volume în colecţia 'Poesie/Gallimard', reunind poemele apărute între 1960 - 2007), Seuil (în colecţiile 'Fiction et Cie' şi 'Librairie du XXIe siecle'), Galilee (şase volume, între care 'La Raison poetique', 2000, şi 'La Vie subite', 2016) şi Hermann ('Ecologiques', 2012; 'La Fin dans le monde', 2009).

Cele mai recente titluri publicate - poeme: "Poemes et Tombeau pour Yves Bonnefoy" (La robe noire, 2018), "Divan amoureux" (Alger, 2018), "Prose du suaire", poem în douăzeci de limbi (Almanar, 2015), dar şi de poetică: "Noir, impair et manque" (Editura Argol, 2016), "L'Envergure des comparses" (Hermann, 2017).

Este laureat al Premiilor "Feneon", "Max Jacob", "Mallarme", precum şi al Premiului Naţional francez pentru Poezie (1989). Antologia cuprinzând poemele sale din perioada 1960 - 1995, strânse în trei volume apărute la Editura Gallimard, a obţinut Marele Premiu pentru poezie al Societăţii franceze a Oamenilor de Litere.

Este Cavaler al Legiunii de Onoare (noiembrie 2010).

Face parte din Colegiul Onorific al revistei Secolul XXI, unde susţine şi rubrica "Extremul contemporan".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News