Data actualizării:
Data publicării:

PNRR, șansă istorică după 30 de ani de ”atât s-a putut”. Marius Tudor: Statul s-a spălat pe mâini. A pasat problema unor ONG-uri

Autor: Doinița Manic | Categorie: Politica
WhatsApp
Sursă foto: Facebook Marius Tudor
Sursă foto: Facebook Marius Tudor

Marius Tudor, consilier politic în Parlamentul European, a vorbit în exclusivitate pentru DC NEWS despre relația romilor cu statul, dar și despre PNRR, care ar avea o abordare superificială a incluziunii comunităților de romi.

Marius Tudor, consilier politic în Parlamentul European, a declarat în exclusivitate pentru DC NEWS, că deși România are o strategie pentru incluziunea romilor încă din 2001, lucrurile nu au prea avansat în toți acești ani pentru că de foarte multe ori lipsește sursa de finanțare a acestor proiecte. O șansă ar fi PNRR, care este "o șansă istorică pentru România", dar documentul ar avea o abordare superficială a problemelor romilor. Cum poate fi folosit Planul Național de Redresare și Reziliență în vederea promovării de masuri specifice de incluziune socială a romilor, afli în interviul de mai jos.

”Au rămas mai săraci la finalul proiectului decât au fost când au devenit beneficiari”

DC NEWS: Care este relația comunităților de romi cu statul?

"România are o strategie pentru incluziunea romilor încă din 2001. O strategie absolut eficientă, dacă s-ar implementa. O strategie care ar putea însemna mai mult decât un document, un set de hârtii, care legitimează munca Guvernului pentru incluziunea romilor.

Din 2001, strategia tot îmbracă multe forme, însă rămâne același document pe care se așază praf mult printr-un sertar al Agenției Naționale pentru Romi, instituție guvernamentală responsabilă de dezvoltarea strategiei. De ce? Pentru că nu are buget pentru implementare. La o primă lecturare, la foarte multe capitole lipsește sursa de finanțare. La altele, sursa de finanțare o reprezintă fondurile europene, iar aici am putea începe altă discuție, căci romii care au fost beneficiari ai acestor proiecte, implementate și de câteva organizații de romi și pentru romi, au rămas mai săraci la finalul proiectului decât au fost când au devenit beneficiari. În schimb, cei care le-au implementat, și romi și ne-romi, și-au schimbat mașina, aproape, în fiecare an, au trecut de la leu la euro și tot așa.

”Statul român s-a spălat pe mâini, a pasat problema unor ONG-uri”

Trebuie să fiu drept până la capăt și să spun că statul a jucat un rol major în întreținerea situației deplorabile a comunităților de romi. De ce? Pentru că a fost de acord să plaseze responsabilitatea pentru incluziunea romilor în curtea unor ONG-uri și a reprezentanților acestora. Așa s-a spălat pe mâini de o responsabilitate imensă.

Deși ar fi putut să facă treabă bună, multe ONG-uri și ai lor reprezentanți s-au mulțumit, cu câteva excepții, să spună: „Atât s-a putut!”, mai ales că sustenabilitatea, după doi, trei ani de implementare a unor proiecte, lipsa cu desăvârșire din partea statului. Și așa am ajuns, după ani de strategie și fonduri europene pentru romi, să constatăm paradoxul: Situația romilor, de azi, e mai rea decât ce a romilor de acum 30 de ani.", susține Marius Tudor.

Propuneri pe masa lui Ghinea

DC NEWS: Cum poate fi folosit PNRR în vederea promovării de măsuri specifice de incluziune socială a romilor?

"Planul Național de Redresare și Reziliență este o șansă istorică pentru România, în general, când vine vorba de dezvoltarea unei țări moderne, cu atât mai mult o șansă imensă pentru dezvoltarea comunităților sale marginalizate și de prea multa vreme uitate, printre care și cele de romi. Am trimis domnului Ghinea un set de recomandări. Am primit și răspuns, domnul ministru asigurându-ne că va ține cont de ele în dezvoltarea și implementarea planului. Am reușit să remarc câteva măsuri din cele recomandate în plan, însă abordarea procesului de incluziune a comunităților de romi este, din păcate, superficială. Sper totuși că la nivel de implementare, lucrurile să stea altfel și comunitățile marginalizate de romi să fie scoase la lumină, mai ales că planul menționează romii de 7 ori în câteva priorități cum ar fi: dezvoltarea comunităților sărace, infrastructura școlară, reducerea abandonului școlar, granturi pentru tineri pentru accesul la educație de calitate și pune accent clar pe implementarea eficientă a Strategiei Naționale pentru Romi.", a declarat Marius Tudor.

VEZI ȘI: Marius Tudor, consilier în PE: Nepăsare, ignoranță și rasism. Realitatea pe care o trăiesc foarte mulți romi, nu cea din știrile cu palate, aur și bogății

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel