Sonda Solar Orbiter, lansată de Agenţia Spaţială Europeană, a reuşit să observe "ploi coronale" pe suprafaţa Soarelui. 

Aceste ploi ar explica temperaturile care depăşesc un milion de grade Celsius în coroane Soarelui, şi reprezintă "un pas imens pentru fizica solară", a declarat astronomul Patrick Antolin, de la Universitatea Northumbria din Newcastle upon Tyne, citat într-un comunicat. "Ea ne oferă indicii importante despre principalele mistere ale Soarelui" şi, mai ales, despre modul în care este încălzită coroana astrului.

Această temperatură "ne creează o problemă", a explicat astronomul Frederic Auchere, de la Institutul de astrofizică spaţială, coautor al studiului coordonat de Patrick Antolin, ce urmează să fie publicat în revista Astronomy & Astrophysics.

În centru, Soarele are o temperatură de până la 15 milioane de grade Celsius, însă aceasta scade până la circa 5000 de grade la suprafaţă. Dincolo de suprafaţă, însă, temperatura urcă iar drastic, până la un milion de grade Celsius. Coroana solară este alcătuită din plasmă, un gaz puternic ionizat. 

"Dacă ne imaginăm că suprafaţa Soarelui este un radiator, ar trebui să se facă mai frig pe măsură ce ne îndepărtăm de el, nu să se facă mai cald", a explicat Frederic Auchere.

Explicaţia acestei încălziri se bazează pe observaţii fără precedent ale "ploilor coronale".

Fizicienii cunoşteau deja acest fenomen de condensare a plasmei din coroana solară, care se răceşte pe alocuri şi care face să cadă picături de plasmă spre suprafaţa Soarelui, precum o ploaie, scrie Agerpres.

Arată ca "o ploaie fină"

Instrumentele de imagistică de pe sonda Solar Orbitar arată că norii de plasmă au diametre de peste 200 km şi cad ca "o ploaie fină". În trecut, acestea arătau ca "mari averse", a mai spus Auchere. 

Din cauza gravitaţiei, aceste picături cad cu o viteză fenomenală, depăşind 200.000 de km/h, şi urmând buclele coronale, linii ale câmpului magnetic ce structurează întreaga atmosferă solară.

Solar Orbiter a dezvăluit că picăturile de ploaie coronală se comprimă şi se încălzesc în atmosfera ultrauşoară a coroanei solare, înainte să se lovească de suprafaţa Soarelui, semănând astfel cu stelele căzătoare (particule de materie încălzite care pătrund în atmosfera terestră). Impactul trimite apoi materie în sus şi unde de şoc, care încălzesc plasma din coroana solară.

"Se pare că este confirmată ipoteza că încălzirea nu se produce în coroană", ci mai de jos, la suprafaţa Soarelui, a declarat astronomul Frederic Auchere.

Rămâne de explicat mecanismul fizic pentru această încălzire, ceea ce va implica "o activitate amplă de modelare teoretică".

Sunt aşteptate şi alte observaţii făcute de Solar Orbiter, care s-a aventurat cel mai aproape de Soare în 2022, la puţin peste două treimi din distanţa ce separă Terra de astru. Acea apropiere a reprezentat o performanţă niciodată atinsă până atunci de o sondă care transportă la bordul ei telescoape şi instrumente ce funcţionează la adăpostul oferit de un scut termic la nivelul căruia temperatura cauzată de razele solare atinge valoarea de 500 de grade Celsius. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News