O bună parte din prețul alimentelor este influențată de prețul îngrășămintelor folosite în agricultură. Războiul din Ucraina a provocat o serie de efecte secundare, inclusiv creșterea costurilor gazelor, care împing multe industrii de îngrășăminte din UE să oprească producția.

Aceasta este o problemă cu un impact destul de mare asupra prețurilor finale la alimente. ”Avem nevoie de o viziune clară despre cum să asigurăm securitatea economică pentru fermierii noștri în această situație de criză și, mai presus de toate, securitatea alimentară pentru societatea noastră”, a subliniat comisarului UE pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, care a vorbit în plenul Parlamentului European.

Comisia Europeană va prezenta un comunicat UE privind îngrășămintele

Comunicatul ar trebui să completează angajamentul de a aborda daunele cauzate fermierilor de războiul din Ucraina. Planul ”va acoperi atât dimensiunea internă, cât și cea internațională, aspectul securității aprovizionării cu alimente și al mediului”, pentru a indica ”cum ar trebui făcut pentru ca industria europeană să fie mai puțin dependentă de exterior, dar și pe fermierii mai puțin dependenți de îngrășăminte”, a mai declarat Janusz Wojciechowski, potrivit Agrifood.

Comunicatul, a cărei dată de publicare nu a fost confirmată, se va concentra ca industria îngrășămintelor să fie mai puțin dependentă de lumea exterioară. În același timp, va explora modalități de a face fermierii din UE mai puțin dependenți de îngrășăminte. Instrumentul ar trebui să fie, de asemenea, o oportunitate de revizuire a eficienței planurilor strategice ale Politicii Agricole Comune (PAC) în ceea ce privește protestele cuprinse în acestea în domeniul îngrășămintelor.

În criteriile de evaluare a planurilor naționale, executivul UE va verifica dacă s-a acordat atenția cuvenită adoptării agriculturii de precizie, planificării raționale a utilizării îngrășămintelor și promovării alternativelor organice la îngrășămintele tradiționale. 

Rusia și Belarus furnizează 60% din îngrășămintele UE, dar sancțiunile introduse în martie asupra importurilor de potasiu din Belarus și perturbarea comerțului cu Rusia au dus la o penurie de aprovizionare. Sectorul caută alte surse, nereușind până acum să compenseze în mod adecvat pierderile.

Procesul de producere a îngrășămintelor din țările UE, fiind consumator de energie, a fost afectat și de creșterea impresionantă a costurilor cu energia.  Mișcarea Bruxelles-ului vine în urma presiunii persistente din partea centru-dreapta europeană, a industriei agrochimice și a fermelor mari, care și-au exprimat nevoia urgentă de îngrășăminte. Poziția reclamanților se bazează pe ipoteza că îngrășămintele scumpe echivalează cu alimente scumpe, pe care o parte a populației nu și-ar putea permite.

Grupurile parlamentare de dreapta au criticat răspunsul întârziat al comisarului

”Strategia pe care o propunem astăzi este cu siguranță binevenită, dar a ajuns cu întârziere”, a spus europarlamentarul de extremă dreapta Gilles Lebreton, subliniind întârzierea perenă a executivului european cu privire la nevoile cetățenilor. Ceea ce a anunțat comisarul este o simplă comunicare, nu o strategie reală, deci un plan mai incisiv, așa cum au cerut unii dintre aleșii.

Citește și:

Proprietarii de sere din Olanda se tem că vor da faliment din cauza agravării crizei energetice

Graţie serelor, Ţările de Jos au devenit al doilea mare exportator mondial de produse agricole, după SUA. Însă, industria de opt miliarde de euro a crescut datorită gazelor naturale ieftine şi acum se confruntă cu o criză care va accelera tranziţia la alte surse de energie şi care ar putea provoca falimentul multor firme.

Cel mai recent sondaj efectuat de Asociaţia reprezentativă a proprietarilor de sere din Ţările de Jos, Glastuinbouw Nederland, este unul din ultimele semnale cu privire la modul în care criza energetică face mai scumpă producţia de bunuri şi mărfuri.

Un sfert din suprafaţa cultivată din Ţările de Jos a fost eliminată şi 8% din proprietarii de sere se aşteaptă că vor depune cererea de plasare în insolvenţă în acest an.

Ţările de Jos sunt cel mai mare exportator mondial de flori şi unul din marii producători europeni de fructe şi legume proaspete. Serele din Ţările de Jos sunt deosebit de vulnerabile la costurile cu iluminatul şi încălzirea unor structuri care acoperă o suprafaţă de teren echivalentă cu 17.000 de terenuri de fotbal.

Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News