În rândul cetățenilor ucraineni, cuvântul „negociere” încă stârnește suspiciuni, fiind exclus din vocabularul cotidian în timpul lunilor de rezistență și contraatac împotriva invaziei rusești. Însă, la doi ani și jumătate de la începutul războiului, acest termen începe să reapară ca etapa finală a unui proces în care președintele Zelenski s-a implicat pe deplin. Liderul ucrainean, împreună cu cabinetul său, condus de Andrii Yermak, și diplomația ministrului de externe Dmytro Kuleba, dorește să accelereze următoarele etape ale planului său de pace, vizând organizarea unui al doilea summit al păcii, cu o posibilă reprezentare rusă, înainte de sfârșitul anului.

Dacă acest plan va avea succes, negocierile vor urma inevitabil. Este un puzzle dificil de rezolvat într-un moment complicat pentru armata ucraineană, aflată sub mare presiune în sectorul Donetsk, și pentru cetățenii care, potrivit unui sondaj al Centrului Razumkov, doar 44% cred că este momentul potrivit pentru negocieri. De asemenea, 61% dintre ucraineni nu ar ceda nimic din ceea ce Rusia cere, cum ar fi cedarea teritoriului, iar 84% nu ar preda provinciile ocupate Moscovei. Mai mult, 51% consideră că o condiție minimă pentru dialog este restaurarea granițelor Ucrainei la limitele din 1991, o cerință care irită Kremlinul. 66% dintre respondenți cred că o victorie militară este încă posibilă.

După mai multe întâlniri internaționale la nivel ministerial sau consultativ privind probleme de securitate în Copenhaga, Jeddah, Malta și Davos, obiectivul public al lui Zelenski pentru acest an a fost summitul păcii organizat pe 15-16 iunie în Bürgenstock, Elveția. Și a reușit. Comunicatul, semnat de 87 de susținători, prevedea progrese în trei dintre cele 10 puncte ale planului de pace al președintelui ucrainean (așa-numita Formulă Zelenski): securitatea energetică — inclusiv recâștigarea controlului asupra centralei nucleare Zaporojie, securitatea alimentară și, în final, schimbul de prizonieri și repatrierea copiilor ucraineni deținuți de autoritățile ruse.

În Elveția, Zelenski a exprimat dorința de a organiza o a doua întâlnire spre sfârșitul anului pentru a avansa către o „pace justă”. Kievul urmărește cu atenție ascensiunea în sondaje a candidatului republican Donald Trump și a coechipierului său J. D. Vance, care se opun menținerii ajutorului pentru Ucraina. La o conferință de presă de luni, Zelenski a prezentat pașii premergători unei noi conferințe, un plan ce include o întâlnire în iulie sau începutul lunii august în Qatar pentru a discuta probleme energetice; o alta în august, în Turcia, privind accesul liber la comerțul cu cereale prin Marea Neagră; și o a treia întâlnire în Canada, în septembrie, privind repatrierea prizonierilor de război și a minorilor deportați în Rusia.

Dacă aceste puncte vor avea succes, președintele a cerut echipei sale să pregătească un plan până în noiembrie (luna alegerilor prezidențiale din SUA) cu restul formulei de pace, având în vedere organizarea unui al doilea summit cu o stipulație suplimentară: „Cred că reprezentanții Rusiei ar trebui să participe,” a spus Zelenski luni. La această întâlnire ipotetică s-ar discuta retragerea trupelor ruse și încetarea ostilităților.

Acest cadru diplomatic este, însă, vulnerabil la evoluțiile de pe front. „Din păcate,” notează Serhii Kuzan, președintele Centrului Ucrainean pentru Cooperare și Securitate (USCC), „țara nu este în cea mai bună poziție pentru a începe negocierile. Astăzi, Rusia deține inițiativa pe câmpul de luptă”. Kuzan, fost consilier la Ministerul Apărării din Ucraina, crede totuși că vor exista schimbări în toamnă, pe măsură ce potențialul campaniei de vară a Rusiei începe să se estompeze. „Rusia este acum la apogeul capacităților sale,” continuă analistul. „În timp ce partenerii occidentali, dimpotrivă, deschid fabrici în Ucraina, oferă asistență suplimentară, iar complexul industrial de apărare al Kievului își crește capacitatea.”

Există aspecte pozitive și negative în prima parte a planului prezentat de Zelenski. Deși societatea ucraineană și-a arătat rezistența în fața ofensivei rusești asupra infrastructurii energetice, daunele aduse sectorului au fost enorme. Din martie, Moscova a bombardat sistemul de electricitate, atât centralele termice — esențiale după reducerea fluxului de energie nucleară în teritoriile ocupate — cât și substațiile simple. Potrivit estimărilor recente ale oficialilor ucraineni, Ucraina generează jumătate din energia pe care o producea înainte de invazie. Daunele economiei țării și întreruperile de curent suferite de cetățeni își fac simțite efectele.

De asemenea, în domeniul schimburilor de prizonieri și repatrierea copiilor deportați forțat în Rusia, progresele sunt mixte. Doar din mai, Ucraina a recuperat 259 de soldați în trei tranșe. Rusia a obținut același număr de prizonieri de război în schimb. Schimburile militare progresează într-un ritm bun, în timp ce doar 388 dintre cei 20.000 de copii identificați de guvern ca fiind transferați în teritorii ocupate sau direct în Rusia au fost repatriați.

Datorită presiunii menținute în Marea Neagră, prin bombardamente și drone marine lansate împotriva flotei ruse, navele cargo ale Kievului au reușit să se întoarcă în Bosfor și recâștigă nivelurile de export de cereale ucrainene de dinainte de 2022.

Chiar dacă aceste puncte din planul lui Zelenski se vor realiza, ar fi, în absența unei surprize majore, întâmpinate cu un refuz categoric din partea Kremlinului de a participa la summitul păcii. Participarea Rusiei nu este dorită doar de Kiev; la întâlnirea din Elveția, puteri precum China și Brazilia, actualmente foarte relevante pentru guvernul ucrainean, nu au participat, invocând absența trimișilor din Moscova. Cu câteva ore înainte de începutul summitului de la Bürgenstock, președintele rus Vladimir Putin a stabilit ca și condiții pentru inițierea discuțiilor recunoașterea provinciilor Donetsk, Luhansk, Zaporojie și Herson (niciuna dintre acestea nefiind complet controlată de armata rusă) ca teritoriu rusesc, precum și demilitarizarea Ucrainei și blocarea aderării acesteia la NATO. Aceste trei linii roșii ar echivala, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, cu o solicitare de „capitulare.” Pe 12 iulie, adjunctul ministrului rus de externe Mikhail Galuzin a insistat că Moscova nu va fi prezentă la o a doua rundă de discuții de pace și a numit Formula Zelenski un „ultimatum” și o „fundătură.”

„Există o lipsă de înțelegere și atitudine constructivă din partea rușilor” notează Serhii Kuzan de la USCC. Ucraina vorbește despre o soluție pas cu pas la această problemă militară, iar rușii vorbesc limbajul manipulării în diverse forme pentru a legaliza ocuparea ilegală a teritoriilor ucrainene, pentru a elimina sancțiunile și pentru a opri furnizarea de arme către Ucraina. Ei vor să câștige timp pentru a aștepta o schimbare în situația politică din Europa și din lume, pentru a ataca și mai mult cu forțe noi. Ei speră că lumea se va sătura de ceea ce numesc ‘criza ucraineană.’”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News