Profesorul Johan Rockstrom spune că planeta are nevoie de acţiuni colective din partea naţiunilor pentru a evita o criză climatică fără precedent, dar afirmă şi că, din nefericire, tensiunile geopolitice împiedică acest lucru. 

"Suntem aproape de un moment fără întoarcere, nu vom mai putea schimba nimic. Şi timpul se scurge extrem de rapid", a transmis Rockstrom, conform The Guardian. 

Emisiile de CO2 ar trebui să scadă la jumătate până în 2030 pentru a îndeplina ţinta agreată prin acordul de la Paris de limitare a încălzirii globale la 1,5 grade Celsius. Cu toate astea, emisiile nu doar că nu scad, ci cresc, după cum arată rapoartele climatice, iar giganţii petrolieri fac profituri astronomice. 

Toate agenţiile cheie ale ONU au emis rapoarte alarmante în ultimele zile. Spre exemplu, Agenţia de Mediu a ONU spune că "nu a existat vreo cale credibilă care să ne ducă spre limitarea creşterii temperaturii" şi că "singura cale de a limita impactul unei crize climatice este transformarea rapidă a societăţii". 

În ritmul actual, până în 2030 vom avea o creştere a temperaturii medii anuale cu 2,5 grade Celsius, lucru care ar condamna lumea la o catastrofă climatică, potrivit Agenţiei de Mediu a ONU. Doar câteva ţări şi-au accelerat planul de reducere a emisiilor în acest an, deşi toate au promis să ia măsuri la Cop26, summit-ul climatic găzduit de ONU la Glasgow anul trecut. 

Agenţia meteorologică a ONU transmite că toate emisiile de gaze de seră au atins niveluri record în 2021, iar o creştere alarmantă s-a înregistrat la emisiile de metan. 

"Este un moment crucial. Nu doar din cauza acestor rapoarte care ne arată că emisiile cresc în continuare, ci şi pentru că avem multe dovezi ştiinţifice că suntem aproape de un moment fără întoarcere. Ne apropiem de limite", a declarat Rockstrom, care este directorul Institutului Potsdam pentru Studiul Impactului Climatic din Germania. 

Super-emiţătorii de gaz metan de pe Pământ, analizaţi din spaţiu. O nouă misiune NASA

O nouă misiune NASA, un instrument orbital, a permis detectarea din spaţiu a zeci de "super-emiţători" de metan, o performanţă care, potrivit oamenilor de ştiinţă, ar putea contribui la acţiunile pentru limitarea emisiilor în atmosferă a acestui puternic gaz cu efect de seră, transmite miercuri AFP şi Reuters.

Aceşti "super-emiţători' sunt, în general, locuri din sectoare asociate combustibililor fosili, tratării deşeurilor sau chiar din domeniul agricol, scrie Agerpres.

EMIT a observat deja peste 50 de super-emiţători

Lansată în spaţiu în iulie şi instalată pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), misiunea, denumită EMIT (Earth Surface Mineral Dust Investigation), avea iniţial scopul de a observa modul în care deplasarea prafului încărcat cu particule minerale, purtat de vânt din deşerturi şi alte regiuni aride, afectează clima prin captarea sau blocarea căldurii Soarelui, contribuind astfel la încălzirea sau răcirea planetei.

Acest instrument s-a dovedit însă util şi pentru o altă sarcină crucială: el a permis observarea a peste 50 de "super-emiţători" în Asia Centrală, Orientul Mijlociu şi sud-vestul Statelor Unite, a anunţat marţi agenţia spaţială americană NASA.

Această capacitate "nu doar că îi va ajuta pe oamenii de ştiinţă să identifice mai eficient locurile din care provin scurgerile de metan, dar şi să înţeleagă cum pot fi combătute, şi acest lucru rapid", a declarat directorul NASA Bill Nelson.

S-a constatat că metanul absoarbe lumina infraroşie într-un mod unic, pe care spectrometrul cu care instrumentul EMIT este dotat îl poate detecta cu uşurinţă. CITEŞTE AICI MAI MULTE

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News