Germania va menţine două dintre cele trei centrale nucleare ale sale disponibile pentru producţia de energie, în cadrul unui plan de rezervă, recomandat de operatorii reţelei de transmisie a energiei, care au efectuat un test de stres al aprovizionării cu electricitate, a anunţat, luni, guvernul, potrivit Rador.

Isar 2 şi Neckarwestheim 2, fiecare cu o capacitate de 1.400 de megawaţi (MW) şi operate de E.ON, respectiv de EnBW, ar urma să se închidă până la 21 decembrie 2022, alături de a treia centrală, Emsland, operată de RWE. Cu toate acestea, centralele din zona de sud pot fi reactivate până în aprilie 2023, pentru a ajuta în cazul unei posibile penurii de energie, în această iarnă, a precizat guvernul german. Ministrul economiei, Robert Habeck, a declarat că riscurile tehnologiei nucleare mandatează menţinerea planului de închidere a centralelor, însă restricţiile în livrările de gaz rusesc justifică această măsură de rezervă.

Citește și:

Francezii spun nu maxiconductei de gaz anti-Putin dintre Spania și Germania

În ciuda apelurilor Guvernului francez de a reacționa cu ”solidaritate europeană și sobrietate energetică” la oprirea gazelor provenite din Rusia, Parisul continuă să se opună proiectului de gazoduct care - prin conectarea peninsula Iberică cu Europa centrală - ar putea salva Germania.

Problema conductei MidCat, așa cum se numește vechiul proiect care a revenit recent în vogă, nu a apărut de fapt la finalul Consiliului de Apărare al Guvernului francez prezidat de șeful statului Emmanuel Macron. 

La finalul întâlnirii, Agnes Pannier-Runacher, ministrul Tranziției Energetice, a declarat că Franța ar putea ”evita măsurile obligatorii” datorită ”solidarității europene”.

”Dacă situația devine gravă, am activat toate pârghiile de care dispunem pentru a ne pregăti pentru iarnă”, a adăugat ministrul într-o notă. Declarația Guvernului de la Paris include și o frază criptică: ”Consiliul a examinat mai mult în în relații deosebite cu Germania și Spania ”cu care” avem schimburi importante de gaze și electricitate ”și” am ajuns la concluzia că această solidaritate reciprocă ar trebui consolidată până în această iarnă”, relatează Europa Today.

În declarațiile Guvernului francez, însă, nu există nicio referire la gazoductul MidCat care, conform planurilor inițiale, trebuia să transporte gaze din Portugalia și Spania în Germania prin Franța.

Lansat în 2013, planul a atras imediat criticile grupurilor ecologiste înainte de a fi abandonat în 2019. În ultimele săptămâni, după prima oprire parțială și apoi totală a livrărilor de metan din Rusia către Germania prin gazoductul Nord Stream, Guvernul de la Berlin a făcut apel din nou să se demareze lucrările la maxiconducta de gaz dorită atât de iberici, care ar putea astfel vinde energie direct companiilor germane, cât și de Germania, care ar garanta astfel un nou canal sigur de alimentare cu energie. 

Până acum, Elysée a preferat să tacă mai degrabă decât să-și exprime opoziția, dar surse din executivul francez au ”descurajat” impulsul pentru proiect neagând că noul gazoduct ar putea fi construit în câteva luni și argumentând că, într-adevăr, ar dura ani până să-l vadă în funcțiune.

Thierry Bros, profesor la Science Po din Paris, a spus recent că de acest proiect ar beneficia în principal Germania și că nu există niciun motiv ca francezii și spaniolii să plătească pentru implementarea lui.

Fără problema costurilor, alți observatori au subliniat că, odată cu noua conductă, Berlinul ar fi principalul ”câștigător”, în timp ce Franța nu are niciun interes să o construiască sau să o treacă prin teritoriul său, fiind o țară producătoare de energie nucleară.

Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News