Magistrații Curţii Supreme vor decide, luni, dacă procurorii trebuie să ancheteze acuzația de plagiat în cazul premierului Victor Ponta. Adrian Papahagi, Mihail Neamţu şi Augustin Ofiţeru au contestat, pe  22 august 2012,  soluţia de neîncepere a urmăririi penale primită de  Victor Ponta. ÎCCJ este ultima cale de atac faţă de rezoluţia procurorilor. În decembrie 2013, Curtea de Apel București a pronunțat pentru prima dată în România o condamnare penală, pentru plagiat. Publicistul Gheorghe Stanca a primit un an de închisoare cu suspendare.

Ce decizie poate lua instanța și ce efecte ar putea avea

1. În cazul în care se decide invalidarea NUP-ului, dosarul se întoarce la Parchet, care va relua cercetările. Urmărirea penală a unui ministru, sau a premierului, i-ar permite președintelui să îl revoce din funcție, numai dacă fapta de care este acuzat s-a petrecut în timpul mandatului. Nici în cazul Dragnea, dosarul Referendumul nu a dus la suspendarea din funcție (așa cum s-a întâmplat cu ministrul Apărării, în 2006, când era cercetat penal pentru o posibilă calomnie făptuită în timp ce era ministru). Ca urmare, începerea urmăririi penale a lui Victor Ponta  ar avea efecte doar în planul imaginii. Opoziția va solicita demisia, pe motiv că aruncă o lumină proastă în exterior și îl vulnerabilizează în interior.

2. Reînceperea urmăririi penale și o eventuală trimitere în judecată mențin presiunea mediatică asupra premierului, dar nu au efecte juridice. Procesul nu are șanse de finalizare până la alegerile prezidențiale. În plus, se poate constata prescrierea, pentru că au trecut peste 10 ani de la presupusul plagiat.

3. Dacă judecătorii mențin soluția procurorilor, cazul plagiatului se închide definitiv. Propaganda portocalie îl mai poate folosi în dezbateri electorale, dar devine o miză secundară. Eliberat de acest handicap de imagine, premierul se poate angaja în orice competiție electorală.

Istoricul dosarului Plagiatul

În timpul disputelor pentru reprezentarea la Consiliul European, Traian Băsescu a anunțat că va urma un scandal pe tema doctoratului susținut de Ponta, prin celebra expresie Dottore. La scurt timp, acest mesaj a fost urmat de publicarea dezvăluirilor din revista Nature. Universitatea București a recunoscut plagiatul și a cerut retragerea titlului de doctor, dar Comisia MEN a respins solicitarea și a considerat că plagiatul nu există. Rezoluţia Parchetului ICCJ prin care a fost dat NUP în cazul lui Victor Ponta, sub aspectul infracţiunii prevăzute de articolul 141 din Legea 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, a fost emisă în luna mai 2013. Avocatul celor trei denunţători  a contestat NUP-ul la procurorul superior celui de caz. Motivația: procurorul de caz a administrat probe fără să înceapă urmărirea penală şi a preluat integral expertizele Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA). Astfel, s-a cerut ÎCCJ infirmarea NUP, redeschiderea dosarului de plagiat, începerea urmăririi penale pe numele premierului şi administrarea legală a probelor propuse. Dosarul fie judecat în 20 ianuarie 2013, însă a fost amânat pentru 3 martie 2014.

Citește și: Veste proastă pentru Ponta de sărbători! Prima condamnare la închisoare pentru plagiat

Denunţătorii au susţinut că, din cele 292 de pagini ale lucrării "Răspunderea în dreptul internaţional umanitar", publicată de Editura Universul Juridic, în 2010, lucrare care îi are ca autori pe Victor Ponta şi Daniela Coman, "un număr de 113 pagini nu constituie o operă de creaţie originală proprie, ci reprezintă o însuşire frauduloasă a produsului de craţie intelectuală a patru autori".

 Potrivit articolului 141 din Legea nr. 8/1996, "constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la cinci ani sau cu amendă de la 25.000.000 lei la 500.000.000 lei fapta persoanei care îşi insuşeşte, fără drept, calitatea de autor al unei opere sau fapta persoanei care aduce la cunoştinta publică o operă sub un alt nume decât acela decis de autor".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News