Cei 27 ar urma să îşi exprime sprijinul pentru un preţ de referinţă alternativ la gaze naturale lichefiate şi achiziţii comune de gaze, după ce anterior au căzut de acord să reducă consumul şi să introducă taxe pe profiturile excepţionale ale companiilor din industria energetică.

În continuare însă liderii UE rămân la fel de divizaţi cum erau în urmă cu câteva luni dacă şi cum să plafoneze preţul gazelor, în ideea de a contracara inflaţia ridicată şi a evita recesiunea, după ce Rusia a redus livrările de gaze către continent după invadarea Ucrainei.

Chiar dacă 15 ţări membre, printre care se numără Franţa şi Polonia, cer în continuare o anumită formă de plafonare, ele se lovesc de o opoziţie acerbă din partea Germaniei şi Ţărilor de Jos, cea mai mare economie europeană şi cel mai mare cumpărător de gaze, respectiv cel mai important hub de tranzacţionare a gazelor din Europa.

"Un acord este extrem de improbabil...Opiniile par a fi foarte opuse", a declarat un diplomat UE înaintea discuţiilor de joi.

De asemenea, liderii UE vor discuta cheltuieli de urgenţă pentru a atenua efectele crizei energetice acute asupra economiilor lor şi celor 450 de milioane de cetăţeni. În timp ce unele ţări cer ca blocul comunitar să emită noi datorii comune pentru a finanţa aceste cheltuieli, statele membre adepte ale austerităţii spun că ar trebui cheltuite mai întâi sutele de miliarde de euro rămase neutilizate din precedentele emisiuni de obligaţiuni comune.

Un alt punct de dezacord este dacă ar trebui oferit sprijin imediat prin subvenţii directe către gospodării şi companii sau să fie făcute investiţii în energia verde care ar face blocul comunitar mai rezilient în viitor.

"Diviziunile sunt un lux pe care nu ni-l putem permite", a declarat preşedintele summitului, Charles Michel, care este şi preşedintele Consiliului European.

Însă, având în vedere diferenţele între mixurile energetice şi interesele statelor membre UE, summitul din 20-21 octombrie riscă să nu se finalizeze prin acţiuni concrete.

"Unitatea în rândul statelor membre este supusă unor presiuni periculoase, în condiţiile în care decizii naţionale unilaterale sunt anunţate fără un cadru UE care să le menţină laolaltă", a anunţat E3G, un think-tank din domeniul tranziţiei climatice. "Această fragmentare ar putea submina credibilitatea răspunsului european", susţine E3G.

Miniştrii europeni ai Energiei se vor reuni şi ei, din nou, săptămâna viitoare, însă potrivit unui diplomat european nu ar urma să ajungă la decizii concrete înainte de luna noiembrie.

Liderii din UE se reunesc la Bruxelles pentru a discuta despre mijloacele de ieşire din criza energetică

Liderii din Uniunea Europeană se reunesc joi şi vineri la Bruxelles pentru un alt summit de două zile, la care atenţia se va concentra pe impactul războiului din Ucraina asupra pieţei energiei din blocul comunitar, relatează DPA.

Este de aşteptat ca tema reducerii preţurilor la gaz să fie intens discutată, în contextul în care o propunere recentă a Comisiei Europene nu a detaliat cum ar putea funcţiona plafonarea preţurilor la gaz.

Majoritatea ţărilor cer o astfel de măsură, în timp ce unele, între care Germania şi Olanda, rămân sceptice.

Propunerea prezentată marţi prevede posibilitatea de a limita preţurile la vânzările en gros de gaz numai ca ultimă soluţie.

Liderii din UE ar urma să discute de asemenea despre cum se pot finanţa potenţialele măsuri privind preţul la gaz şi pachetele de ajutor pentru a sprijini populaţia şi companiile în contextul scumpirii uriaşe a energiei.

Unii comisari europeni şi unele state membre, printre care Italia, vor să combată criza energetică prin măsuri similare cu cele introduse în timpul crizei de COVID-19, când ţările din UE au împrumutat bani colectiv.

În afară de preţurile la energie, liderii din UE ar urma de asemenea să discute despre sprijinul pentru Ucraina, după atacurile ruseşti cu rachete şi drone, soldate cu victime, din această săptămână.

În mai, Comisia a propus oferirea a nouă miliarde de euro în granturi şi împrumuturi pentru Ucraina pentru ca administraţia sa civilă să poată funcţiona în continuare.

Până acum, numai trei miliarde de euro au fost eliberaţi, ceea ce a dus la apeluri de a îmbunătăţi modul în care Ucraina, devastată de război, primeşte ajutor de la UE.

La summit va fi discutată totodată şi relaţia UE cu China. Provocările legale de drepturile omului şi poziţia Chinei în economia globală ridică întrebări dificile pentru liderii din UE, notează Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News