Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
• Pieleanu: Am luat decizia! Îndemn pe toți românii să facă acest lucru. Tovarășii din Olanda să vadă ce înseamnă să umilești o națiune
Premierul Olandei, Mark Rutte. Sursa: Agerpres
Olanda este unicul stat care nu și-a precizat clar poziția față de dorința României de a intra, în 2022, în Schengen.
Nu este o noutate pentru nimeni și nici un motiv de mirare faptul că Olanda se încăpățânează să blocheze din rațiuni politice sau poate... economice, aderarea României la spațiul Schengen. Frustrant și supărător pentru românii care de 11 ani sunt ținuți în fața porții ”Europei Schengen-iste”.
Pe acest subiect, sociologul Marius Pieleanu a ținut să facă o precizare care aduce mai mult cu un îndemn la boicotare a tot ceea ce înseamnă ”made in Olanda”:
”Am luat decizia! Dacă Olanda se va opune până la capăt aderării României la Spațiul Schengen, eu, Marius Pieleanu, cetățean cu cont la ING de 25 de ani, mi-l voi transfera de acolo. Și îndemn toți românii la un boicot de genul acesta. Sunt extrem de supărat pe cum ne tratează. Am luat decizia, E primul cont pe care l-am deschis în viața mea. Îndemn pe toți românii cu scaun la cap să facă acest lucru, să vadă și tovarășii din Olanda ce înseamnă să umilești o națiune care asigură muncile cele mai mizerabile ale întregii Europe Comunitare, inclusiv în Olanda”, a declarat la România TV.
”Am decis să nu mai facem cumpărături de la cele 400 de magazine Mega Image”
Tot din cauza tergiversării la infinit de către autoritățile olandeze a aderării României în Spațiul Schengen, și fostul premier Adrian Năstase a anunțat pe blogul său că a decis să boicoteze toate produsele olandeze prezente în România în principal ING Bank și lanțul de supermarket-uri Mega Image:
”Înțeleg că de 11 ani, Olanda se opune intrării României în Spațiul Schengen, deși România a realizat un sistem fiabil de control la frontierele sale, prin colaborarea cu cea mai importantă firma europeană în domeniu (chiar dacă nu olandeză). Șmecheria invocată de guvern este că un partid din coaliție, care are 13 sau 15 parlamentari nu ar vota ratificarea unei astfel de decizii. Povestea seamănă cu liliecii sau gândăceii care blochează importante proiecte de infrastructură din România. Poate că cei 13 sau 15 sunt preocupați că există corupție în România și de aceea sunt împotriva intrării României în Schengen sau poate sunt doar intermediari ai altor interese (așa cum era celebrul ambasador Coen Storck – cel cu trei pălării). Dar dacă au o astfel de motivație morală, de ce acceptă că firmele olandeze să fie primul investitor străin în România, cu peste 10 mld de euro? De ce acceptă că o banca olandeză – ING – să facă profituri de sute de milioane de euro în România? Salariile acestor parlamentari nu sunt, astfel, plătite prin complicitate la acte de corupție?
(...) Ca atare, am decis că nici eu sau soția mea să nu mai facem cumpărături de la cele 400 (!!!) de magazine Mega Image din România și nici operațiuni financiare prin instituții bancare olandeze până când decizia olandeză nu va reveni la un vot pozitiv. Mă voi interesa și voi evita achiziționarea și a altor produse olandeze. Eu sper că reprezentanții acestor magazine să meargă la deputații respectivi și să le explice că românii nu sunt cetățeni de nivelul doi în Europa și că nu au obligația nici să-și cedeze porturile și nici să cumpere pui refrigerati veniți din Argentina”, scrie Adrian Năstase pe blogul personal.
În 2011, florile Olandei s-au ofilit la granițele României
În 2011, când lalelele Olandei erau oprite la granița României, reacțiile n-au întârziat să apară din Olanda, astăzi Țările de Jos. Gerd Leers, atunci ministru olandez al Imigrației, se revolta și spunea că blocarea transporturilor de flori din Olanda în vămile româneşti este un motiv în plus pentru menţinerea țării noastre în afara spaţiului Schengen. Publicaţia AD transmitea că acele controale stricte au fost introduse la numai o zi după ce Guvernul olandez a decis să blocheze intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen. Creştin-democraţii şi Partidul Libertăţii au cerut autorităţilor de la Bruxelles să ia măsuri împotriva Bucureştiului.
Deși nu exista o legătură clară și dovedită între cele două evenimente, disputa a continuat și, după patru zile, florile olandeze începuseră să se ofilească, iar blocada provocase deja o gaură în domeniu de 100.000 de euro.
La nivelul lui 2010, Olanda exporta bulbi în România de 700.000 de euro pe an. Motivul pentru care florile au fost blocate în 2011 la granița între Ungaria și România a fost, conform autorităților române, o bacterie găsită la florile şi seminţele provenind din Olanda, dar eurodeputaţii creştin-democraţi olandezi au privit cu suspiciune momentul în care au fost luate acele măsuri.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
• acest articol reprezintă o opinie
Citește articolele cu aceleași etichete:
boicot
boicot olanda
ing
marius pieleanu
mega image
olanda
produse olanda
romania
schengen
