Peștera Cizmei se află în localitatea Bulzeștii de Sus din județul Hunedoara și a fost găsită în anul 1975 de către un grup de speologi. Aceasta se desfășoară pe o suprafață de un hectar și cuprinde o galerie superioară de 14 metri, care se încheie cu un puț, scrie Apuseni.info.

„Atunci când s-a descoperit peștera la baza puțului de 35 de metri, s-a descoperit un schelet de femeie, alături de un craniu de urs. S-au făcut anumite studii pe aceste fosile și sunt mai multe presupuneri: una ar fi că acea femeie ar fi fost sacrificată în unele rituale, lăsată apoi la baza puțului sau aruncată sau a doua, că femeia respectivă a căzut accidental după ce a umblat prin zonă” a spus speologul Mihai Vlad.

„Peștera Cizmei este situată în zona carstica Grohot din cadrul Munților Metaliferi, la nord-vest de orașul Brad în apropierea satului Ribicioara, comuna Ribița (jud. Hunedoara) (1-4). Ea o fost descoperită în anul 1975 de F. Tosca si P. Chirila și cartată în același an de M. Nedopaca și P. Chirilă, toți membrii ai Clubului de speologie Zarand-Brad. După o vizită pe care am facut-o în anul 1987, împreună cu M. Nedopaca, gravurile rupestre din peștera Cizmei aveau să fie exploatate știintific în anul urmator – (marincarciumaru.ro)

Cele 13 gravuri se concentrează pe peretele din stânga (5; 11), unde au fost realizate într-un „montmilch”, azi fosilizat și foarte casant, dar care la timpul respectiv se caracteriza printr-o plasticitate suficient de mare pentru a permite efectuarea gravurilor. Gravurile parietale (6-9; 12) constau din cercuri simple, uneori având marcate centrul, cercuri concentrice, cercuri care se intersectează, cercuri intersectate de linii verticale sau orizontale, cercuri cu arcuri de cerc în interior, dispuse uneori făra o anume ordine și un cerc din mijlocul căruia pornește în sus o linie verticală, slab înclinată spre dreapta, care se termină aproximativ sub forma unei crose (7/6). Sub aceasta reprezentare, puțin în dreapta (5/7; 7/7) a fost gravată o siluetă umană, a cărei reprezentare, în regiunea capului pornește tot de la un cerc al cărui centru este marcat printr-un punct.

Cercurile gravate în peștera Cizmei frapează prin regularitatea cu care se repetă cercul cu variantele sale, fără a da impresia de monotonie, ele constituind de fapt un mod de figurare frecvent întâlnit în arta schematică preistorica din Europa, specific mai ales pe așa zisele „petroglife”, cum ar fi cele din Scoția (datate începând cu 3.200 B. C.), pe dolmenii din Irlanda (cu varste intre 2.310 ± 160 si 1.930 ± 150) sau din Munții Pirinei valea Ossau), ca și în Jura elvetiana (la Pregny pe marginea lacului Leman, datate între 2.500 ;i 800 B.C.). Peste tot pe coasta atlantică, din Portugalia până în Marea Britanie ele sunt interpretate ca simboluri solare” a povestit Marian Carciumaru.

Anterior, Peștera Cizmei era gestionată de Romsilva. După ce a fost desemnată arie protejată, nicio instituție nu mai are responsabilitatea oficială de a o administra. Totuși, în practică, clubul SpeoZarand Brad se ocupă de întreținerea peșterii.

„Peștera a fost accesată atât legal, cât și ilegal. În prezent, este clasificată în categoria A. Peștera se protejează oarecum singură datorită accesului dificil, atât la intrare, cât și în interior. Noi încercăm să limităm accesul publicului pentru a preveni deteriorarea,” a explicat speologul Alexandru Lupea.

Clubul SpeoZarand Brad, înființat în 1977, include speologi, alpiniști și fotografi.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News