Comitetul de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE) a aprobat, luni, două ordine necesare cuplării, pe 19 noiembrie, a pieţelor intrazilnice de energie electrică din România şi ţările vecine, potrivit unui comunicat al ANRE, remis AGERPRES.

Este vorba despre Ordinul preşedintelui ANRE nr. 202/2019 pentru modificarea Regulamentului de programare a unităţilor de producţie şi a consumatorilor dispecerizabili aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 32/2013 şi pentru abrogarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a pieţei intrazilnice de energie electrică aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr.73/2013 şi a avizat cu Avizul nr. 89/2019 Procedura de funcţionare a Pieţei Intrazilnice de energie electrică, elaborată de OPCOM SA.

'Ambele documente sunt necesare lansării, la 19 noiembrie 2019, a celui de-al doilea val de cuplare a pieţelor intrazilnice de energie electrică prin proiecte locale, România făcând parte din proiectul numit LIP 15, alături de Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Ungaria, Polonia şi Slovenia. România adoptă astfel soluţia unică europeană de cuplare a pieţelor intrazilnice, conformă cu prevederile Regulamentului (UE) 2015/1222 al Comisiei din 24 iulie 2015 de stabilire a unor linii directoare privind alocarea capacităţilor şi gestionarea congestiilor şi cu documentele subsecvente acestuia aprobate de către toate autorităţile de reglementare din statele membre UE sau de către ACER', arată reprezentanţii ANRE.

Pentru asigurarea tuturor condiţiilor de lansare cu succes a proiectului LIP 15, s-a considerat util ca piaţa intrazilnică să poată funcţiona decuplat, dar pe baza noilor reguli, începând cu 12 noiembrie 2019. Prin extinderea funcţionării la nivel regional a pieţei intrazilnice şi adoptarea soluţiei unice europene, este de aşteptat să crească lichiditatea pieţei intrazilnice, asigurând diminuarea ponderii pieţei de echilibrare şi echilibrarea mai precisă a participanţilor, utilizarea mai bună a capacităţii şi resurselor de producere, utilizarea optimă a capacităţii de transport transfrontaliere şi nu în ultimul rând, ca o consecinţă indirectă, creşterea siguranţei în alimentare a consumatorilor din România, informează Agerpres. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News