Un nou război care se împletește cu rutele de gaze care duc spre Europa. Joi, ministerul Apărării de la Baku a raportat un total de 71 de soldaţi azeri care au fost ucişi în ultimele confruntări cu Armenia.

Azerbaidjanul, care este condus de un regim autoritar, a lansat un atac asupra Armeniei la începutul acestei săptămâni, invocând o tentativă de sabotaj armeană, informează Agerpres.

Cu toate acestea, observatorii presupun că Baku încearcă să profite de faptul că Rusia, aliat şi protector al Armeniei, este preocupată cu războiul ei din Ucraina.

Potrivit Armeniei, o încetare a focului este în vigoare de miercuri seară.

Armenia şi Azerbaidjanul sunt blocate de decenii într-o dispută asupra regiunii Nagorno-Karabah, istoric populată majoritar de armeni dar care făcea legal parte din Azerbaidjan sub conducerea sovietică.

Cu toate acestea, izbucnirea luptelor din această săptămână nu a fost centrată pe Nagorno-Karabah, ci în zone din Armenia propriu-zisă, potrivit unor surse.

După prăbuşirea Uniunii Sovietice, regiunea Nagorno-Karabah, susţinută de Erevan, şi-a proclamat independenţa faţă de Azerbaidjan, numindu-se Republica Arţah, ceea ce a declanşat un război de trei ani.

Războiul s-a încheiat în 1994, cu Armenia învingătoare, iar Nagorno-Karabah a fost timp de un sfert de secol sub control efectiv armean, deşi statutul său nu a fost niciodată recunoscut la nivel internaţional.

După decenii de impas, Azerbaidjanul a recucerit brusc mari părţi din Nagorno-Karabah într-o campanie militară din 2020, forţând Armenia să facă concesii teritoriale majore. Acestea au inclus o prevedere ce limitează accesul armenilor în regiune la un singur coridor de siguranţă monitorizat de forţele de menţinere a păcii ruse, aminteşte DPA.

Citește și:

Război Azerbaidjan - Armenia, coincidență suspectă. Se întâmplă după ce von der Leyen a dat mâna cu liderul Azerbaidjanului și a explodat exportul de gaze

Un nou război care se împletește cu rutele de gaze care duc spre Europa. Este vorba despre războiul care a izbucnit între Armenia și Azerbaidjan și care a provocat deja aproximativ 100 de morți. 

Ambele țări se acuză reciproc că și-au reluat ostilitățile, după armistițiul făcut în 2020 după al doilea conflict pentru controlul Nagorno-Karabah, regiune disputată de cel puțin un secol de Baku și Erevan, scrie Europa Today.

De data aceasta însă, ciocnirile au avut loc în afara acestei regiuni, la armenii Jermuk și Verin Shorzha, ceea ce ar confirma reconstrucțiile conform cărora ne-am afla în fața unei agresiuni dinspre Azerbaidjan. O agresiune care ar putea fi consecința indirectă a războiului din Ucraina și a rolului mai central al lui Baku în furnizarea de gaze și petrol către Europa.

Mai mult, noua ofensivă de la Baku are o coincidență temporală suspectă cu acordul semnat în iulie anul trecut cu Comisia Europeană, când președintele Ursula von der Leyen a vizitat țara pentru a da mâna cu Ilham Aliyev, liderul Azerbaidjanului, venit la putere în 2003.

Această înăsprire a dus la o creștere cu 30% a exporturilor de gaze din zăcămintele azere către Europa prin TAP: 10-12 miliarde de metri cubi direcționați către Grecia și Italia până în 2022 pentru a înlocui livrările rusești. În plus, Bruxelles și Baku sunt pe cale să finanțeze dublarea conductei trans-adriatice. 

Acordul cu UE a făcut ca mai multe organizații umanitare internaționale să evidențieze încălcările drepturilor sociale, politice și umanitare din țară.

Potrivit indicelui Economist's Democracy, regimul din Baku este un regim autoritar care îl plasează pe locul 141 din 167 de țări analizate pentru starea democrației. Rusia, spre comparație, este pe locul 121. Cu toate acestea, Moscova însăși a jucat întotdeauna un rol în tensiunile dintre Azerbaidjan și Armenia.

Cele două foste republici sovietice au dat bătăi de cap Kremlinului încă din timpul în care se aflau în interiorul URSS. După dizolvarea Uniunii Sovietice, Rusia a continuat să-și exercite influența în zonă, dar a favorizat relațiile cu Armenia.

Baku, pe de altă parte, a putut conta pe sprijinul din ce în ce mai strâns al Turciei, de care este legată, printre altele, de o conductă de petrol care transportă petrolul azerbaigian către coastele mediteraneene turcești și de acolo în Europa.

Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News