Platfomele de mobilitate urbană pompează anual peste 1 miliard de lei în economia României, iar beneficiile economice s-ar putea dubla în următorii trei ani dacă statul va încuraja industria ride-sharing.

Activitatea platformelor de mobilitate urbană generează beneficii economice directe și indirecte de peste 1 miliard de lei anual, fiind complementară serviciilor de taximetrie și avand un impact sistemic pozitiv, se arată într-un studiu al PwC România, realizat la cererea ”Coaliției pentru Economia Digitală”.

Astfel, valoarea totală a taxelor încasate de stat de la firmele care folosesc aplicații precum cele de ridesharing și e-hailing (servicii de taximetrie generate prin aplicațiile de mobilitate urbană) se ridică la 304 milioane de lei anual. Beneficiile indirecte, care reprezintă gradul de multiplicare în economie al consumului de servicii de transport urban privat generat prin platformele de mobilitate urbană, sunt de 781 milioane de lei. (slide 15)

Conform studiului PwC, în situația favorabilă în care statul va decide să încurajeze această industrie prin reglementarea corespunzătoare a ridesharing și liberalizarea pieței licențelor de taxi, atunci beneficiile economice generate de aplicațiile de mobilitate urbană ar putea atinge 1,9 miliarde de lei în anul 2023.

În acest moment, piața locală a platformelor de mobilitate urbană (de tip Uber sau Clever) este estimată la 1,5 miliarde de lei, din care piața de e-hailing (care include contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicațiile de mobilitate urbană) este de 706 milioane de lei, iar cea de ride-sharing de 881 de milioane de lei.

Contrar opiniei patronilor din taximetrie, datele arată că dezvoltarea platformelor de ride-sharing nu a dus la scăderea industriei de taximetrie, ci dimpotrivă, aceasta a înregistrat chiar o ușoară creștere.

”Dacă ne uităm la ultimii patru ani, în București și Ilfov, numărul de licențe de taxi a crescut ușor (aprox. 4%), iar venitul operațional al firmelor de taximetrie a crescut cu 11% în același interval. Prin urmare, creșterea platformelor digitale de mobilitate urbană nu s-a reflectat în scăderea activității firmelor de taximetrie, ci a venit în completarea serviciilor oferite de acestea”, a declarat Bogdan Belciu, coordonatorul studiului.

Dezvoltarea industriei de ride-sharing ar ajuta și la rezolvarea unor probleme precum traficul aglomerat, lipsa parcărilor sau poluarea. De exemplu, Bucureștiul este în prezent în top 5 orașe din lume în privința congestionării traficului, locuitorii Capitalei pierzând 57 de minute zilnic suplimentar din cauza aglomerației.

”Dincolo de timpul pierdut în mașini, acest fapt pune și serioase probleme de mediu, nivelul particulelor în suspensie din aer din București fiind dublu față de cel maxim recomandat de Organizația Mondială a Sănătății. În aceste condiții, platformele de mobilitate urbana au găsit teren propice pentru dezvoltare, acestea venind să acopere un necesar neacoperit al pieței de mobilitate urbană”, a adăugat Bogdan Belciu.

La nivel global, piața de e-hailing este estimată în prezent la 61 de miliarde de dolari și este de așteptat ca aceasta să crească până la 218 miliarde de dolari la orizontul anului 2025, pe fondul accelerării urbanizării, al dezvoltării tehnologiei digitale și conexiunilor 5G, dar și al presiunilor puse de schimbările climatice, care va face ca o parte tot mai mare a populației să abandoneze sistemul deținerii individuale a autovehiculelor, îndreptându-se către sisteme de car-sharing și servicii de e-hailing pentru a-și satisface necesarul de transport. Astfel, se estimează că în Europa va avea loc o schimbare structurală în distribuția sistemelor de mobilitate până în 2030, stocul de mașini fiind prognozat să se reducă de la 280 de milioane la 200 de milioane, crescând totodată adopția mașinilor electrice și autonome.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News