Temperaturile caniculare din întreaga Europă au ucis zeci de mii de oameni în ultimii ani. Pe măsură ce numărul deceselor crește, cercetătorii descoperă că un grup suportă în mod disproporționat consecințele căldurii extreme: cei care trăiesc în sărăcie.

„Este de bun simț. Un val de căldură nu este la fel atunci când te afli într-o cameră comună cu alte trei persoane și fără aer condiționat, ca atunci când te afli într-o vilă cu acces la o piscină și aer condiționat”, a declarat Julio Díaz Jiménez, profesor de investigații la institutul de sănătate Carlos III din Madrid. 

Díaz Jiménez face parte dintr-un grup de cercetători care au explorat modul în care căldura extremă a afectat 17 districte din Madrid. Lucrarea lor, publicată în 2020, a constatat că valurile de căldură au avut un impact asupra mortalității în doar trei districte - cele în care veniturile gospodăriilor erau sub medie.

Ei au continuat cu o analiză similară privind comunitățile din întreaga Spanie. „Și am văzut același lucru. Când vine vorba de căldură și vulnerabilitate, factorul cheie este nivelul veniturilor”, a spus profesorul.

Persoanele cu venituri mai mici au adesea dificultăți în a avea acces la locuințe de calitate, multe dintre acestea locuind în case supraaglomerate, slab ventilate, care nu oferă prea mult răgaz în fața căldurii. Unele persoane se luptă să aibă acces la asistență medicală adecvată, ceea ce le face mai susceptibile de a suferi de afecțiuni care ar putea fi exacerbate de căldura extremă, în timp ce altele lucrează în sectoare precum agricultura și construcțiile, unde sunt expuse în mod regulat la temperaturi ridicate.

Sănătatea mintală și fizică a mai mult de 2 milioane de copii ar putea fi afectată

Chiar și atunci când există aer condiționat, este mai puțin probabil ca persoanele cu venituri mici să își poată permite să îl folosească. La începutul acestui an, organizația Save the Children a avertizat că unul din trei copii din Spania nu poate să se răcorească acasă. Organizația a afirmat că acest lucru ar putea avea o influență „extrem de dăunătoare” asupra sănătății mintale și fizice a mai mult de 2 milioane de copii.

Legătura dintre stresul termic și sărăcie a fost mult timp un subiect de discuție peste Atlantic, accentuată de constatări precum o investigație comună din 2019 a rețelei radio National Public Radio și a Universității din Maryland, care a documentat modul în care cartierele cu venituri mici din SUA erau mai susceptibile de a fi mai calde decât omologii lor mai bogați.

Dar în Europa - un continent care se încălzește într-un ritm mult mai rapid decât alte părți ale lumii - discuția a demarat lent, a declarat Yamina Saheb, unul dintre autorii principali ai raportului IPCC privind atenuarea schimbărilor climatice.

Ea a menționat o cercetare publicată în această lună, care a arătat că vremea caldă provocată de poluarea cu carbon a ucis aproape 50000 de persoane în Europa anul trecut. „Trebuie să tragem un semnal de alarmă că acest lucru este extrem de urgent. Trebuie să decidem că aceasta este ultima dată când vor muri oameni din cauza căldurii în țările europene”, a declarat Saheb, care este lector la Sciences Po din Paris.

În ultimii ani, valurile de căldură de pe continent au devenit din ce în ce mai fierbinți, mai lungi și mai frecvente, anul 2023 fiind cel mai fierbinte înregistrat vreodată. Oamenii de știință se așteaptă ca 2024 să îi ia în curând locul.

„Încălzirea globală ucide oameni. Întrebarea pe care mi-o pun este de câți oameni va fi nevoie pentru ca factorii de decizie politică, avocații și experții noștri să realizeze că sărăcia energetică pe timp de vară este o problemă majoră?”, a spus Saheb.

De ani de zile, Saheb face presiuni asupra factorilor de decizie politică pentru a recunoaște accesul la răcire ca fiind un drept, o măsură care ar contrasta cu statutul său actual de bun de consum. „Pentru că atunci când ești un consumator, este legat de venitul tău. Și acest lucru este ceea ce crește inegalitățile”, a spus Saheb.

Zone dominate de asfalt

Veniturile mai mici înseamnă, de asemenea, că oamenii au mai puțin de spus cu privire la zonele în care locuiesc, ceea ce îi face mai susceptibili de a locui în zone dominate de asfalt, cu mai puțini copaci și spații verzi, a declarat Alby Duarte Rocha, cercetător la Universitatea Tehnică din Berlin.

Duarte Rocha a făcut recent parte dintr-o echipă de cercetători care a analizat 14 zone urbane importante din Europa. Aceștia au descoperit o asociere constantă, care s-a menținut de la Berlin la Budapesta, în care locuitorii cu venituri mici au avut mai multe dificultăți în a accesa spațiile verzi capabile să răcorească în mod natural căldura orașului. În schimb, cei cu venituri mai mari aveau un acces peste medie la aceste spații.

O parte din acest lucru ar putea fi explicat prin „gentrificarea verde”, a declarat Duarte Rocha, în care zonele cu mai multă vegetație sunt mai solicitate decât cele dens populate și cu beton. Rezultatul, însă, este că cei cu venituri mai mici sunt adesea alungați din cele mai reci zone ale orașului.

El a făcut apel la factorii de decizie și la politicieni să considere răcirea ca pe un serviciu care trebuie furnizat, asemănător transportului în comun sau curățeniei stradale, cu măsuri care variază de la plantarea de copaci la instalarea de fațade ecologice ale clădirilor, cu accent pe zonele care sunt lipsite de aceste spații.

Acesta ar fi un mic pas spre corectarea „simbolului nedreptății de mediu. Trebuie să ne întrebăm de ce grupurile de persoane care sunt cel mai puțin responsabile pentru schimbările climatice sunt adesea cele mai afectate de impactul acestora”, a spus Duarte Rocha, conform The Guardian.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News