Fermierilor români nu li se permite trecerea unei proprietăți spre copii decât în cazul decesului, astfel de scheme fiind observate și în alte domenii, observă Val Vâlcu.

Toma Dinu, decanul Facultății de Management și Dezvoltare Rurală, USAMV, a vorbit despre investițiile străine care au propulsat agronomia din țara noastră, dar și despre resursele pe care fermierul român le are la dispoziție în prezent. 

”Sunt situații în care au venit investitori străini în România. Sunt foarte mulți danezi, investitori, fonduri de investiții, care au intrat pe teren și și-au delocalizat producția, dar pe de altă parte ei sunt fermieri români, sunt entități juridice românești care acoperă această zonă. Deci capital a venit.

Ce ar putea să facă fermierul român? Să fie mai perseverent, să fie în piață și să fie cumva ajutat și de statul român prin politici de susținere a investițiilor. Recent am văzut o intervenție a unui fost coleg de facultate care acum conduce Federația cartofului și remarca că România se faultează singură la capitolul tinerilor fermieri. Acum, ca să pasezi, ca să zic așa, o fermă de la părinte către copil, nu poți să o dai decât dacă, Doamne ferește, moare părintele. Altfel se consideră condiții care în cazul în care ferma trece de la părinte la copil, ambii fiind în viață, să nu mai primească subvenții. E un caz de nonsens. Sunt condiții artificiale”, a afirmat decanul din cadrul USAMV. 

Subvenții acordate defectuos pe mai mulți ani

”Asta se întâmplă și în alte domenii. De exemplu, dacă un investitor concentrează, vrea să cumpere o afacere în domeniul energiei verzi, eoliene, panouri solare, nu poate cumpăra și certificatele verzi, un bun accesoriu. Adică niște birocrați sau niște minți bolnave au inventat tot felul de opreliști. Lași cât mai liberă piața în formare și vii și bagi tot felul de opreliști”, a explicat Val Vâlcu.

”Similar la agricultură, când vorbeam de subvenția pentru animale, pentru vitele mari, pentru vaci, subvenția era plătită pentru efectivele de la un moment dat și încă trei sau patru ani după, când se regla toată povestea, se refăcea recensământul animalelor, practic - ai avut la momentul acela 100 de vaci și le-ai vândut și tu primești în continuare subvenția pentru suta de vaci pe care ai avut-o acum doi sau trei ani de zile”, a spus Toma Dinu. 

”Dar cei care le cumpără?”, a întrebat Val Vâlcu. 

”Nu! Nu primesc”, a răspuns decanul. 

”Bani mulți“ de la UE pentru sectorul alimentar

Invitat la DC News, la emisiunea „La Sud prin Sud Est“, Cristian Dima, cadru didactic la Facultatea Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor in Cadrul Universității „Dunărea de Jos” din Galați, a vorbit despre banii care vor veni pentru susținerea sectorului alimentar din România: 

”Văd că se fac pași importanți de la Uniunea Europeană, pași concreți, că vor veni foarte mulți bani în lanțul alimentar. Când vorbesc de lanț alimentar mă refer la prima verigă, la fermier, cel care produce materia primă, la procesator, cea de-a doua verigă, cel care transformă materia primă în produs finit, dar și cea de-a treia componentă de pe lanțul alimentar, distribuitorul, cel care închide lanțul și prin intermediul căruia consumatorul ajunge la produsul finit. E foarte important să avem propria materie primă și o avem, dar e important să o gestionăm cum trebuie, adică să o exportăm mai puțin decât o făceam până acum. Să facem un export, dar unul controlat. E bine să corelăm materia primă cu zona de procesare“, a spus profesorul Cristian Dima.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News