Anul 2012 este poate unul dintre cei mai zbuciumați din perioada post-decembristă. Anul debutează cu atacul președintelui Băsescu la adresa lui Raed Arafat, iar populația iese în stradă,  fapt ce a dus la căderea Guvernului Boc și înlocuirea acestuia cu cel al șefului SIE, Mihai Răzvan Ungureanu.

Pentru romțni, 2012 poate fi caracterizat, din punct de vedere politic, ca un an al surprizelor. Patru guverne, trei premieri, două scrutinuri și un referendum au marcat anul 2012, poate ca anul cel mai agitat în perioada post-decembristă.

Încă din primele zile  lui 2012, pe 12  ianuarie, manifestaţiile populaţiei din centrul Capitalei a au avut la origini demisia subsecretarului de stat din Ministerul Sănătății, Raed Arafat, în urma atacurilor lui Traian Băsescu de la anumite posturi TV. În câteva zile, manifestanții care erau din ce în ce mai mulți în Piața Universității,  cu ninsori abundente și pe viscol l-au determinat în final pe Traian Băsescu să-l repună în funcție pe Raed Arafat, dar să ceară și demiterea Guvernului Boc.

Astfel, pe 6 februarie, premierul Emil Boc și-a depus mandatul.

În aceste condiții, Traian Băsescu l-a desemnat premier pe directorul SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, care a fost votat de Parlament, la 9 februarie, pe baza aceleiaşi majorităţi care l-a sprijinit pe Boc: PDL-UNPR-UDMR-Minorităţi. Ulterior s-a aflat că discuțiile pentru ca MRU să fie desemnta premier erau demarate cu mult înainte, ca un vitor înlocuitor și al lui Traian Băsescu pentru 2014, la alegerile prezidențiale. Ulterior, decizia cu MRU s-a dovedit a fi nefericită, iar dezamăgirea liderilor PDL a fost aproape unanimă.

 Încercările noului premier de a aduce nume noi în Cabinet s-a dovedit, de asemenea, nefericită. După numai 78 de zile de mandat, de altfel, cel mai scurt din istoria României, Guvernul  Mihai Răzvan Ungureanu a căzut, pe 27 aprilie, în urma unei moţiuni de cenzură iniţiate de PSD şi PNL, care au primit sprijinul Minorităţilor, dar au profitat şi de unele dezertări din PDL

Victor Ponta investit de Traian Băsescu să formeze Guvernul

 În pofida declarațiilor repetate ale lui Traian Băsescu că nu îl va numi la conducerea executivului pe Victor Ponta, acesta a fost nevoit să îl numească pe liderul PSD cu formarea Guvernului. Guvernul USL a primit votul de învestitură al Parlamentului pe 7 mai, în condiţiile în care UNPR a semnat un protocol cu PSD şi s-a alăturat noii majorităţi.

 Ponta a trecut la majorarea salariilor bugetarilor cu 8%, un prim pas spre revenirea la nivelul anterior lui 2010, când PDL a operat tăieri salariale.

 USL a câştigat detaşat alegerile locale, obţinând 50% din voturi şi câştigând 37 dintre președințiile Consiliilor Județene, dar și cele mai multe primării.

Divergențele dintre premier și președinte  s-au deteriorat pe parcurs. Victor Ponta a cerut să reprezinte România la Consiliul European în locul preşedintelui, dar Curtea Constituţională i-a dat dreptate şefului statului.

Traian Băsescu a fost suspendat

Când majoritatea românilor se pregăteau de vacanță,  USL a trecut la suspendarea preşedintelui Traian Băsescu. Operaţiunea a durat doar o săptămână, timp în care USL a forţat reglementările legale şi constituţionale. Preşedinţii celor două Camere, democrat-liberalii Vasile Blaga şi Roberta Anastase au fost înlocuiţi cu Crin Antonescu (PNL) şi Valeriu Zgonea (PSD).

 În paralel, Executivul condus de Ponta a preluat Monitorul Oficial de la Parlament şi l-a schimbat pe Avocatul Poporului, singurul care putea contesta ordonanţele Guvernului. În plus, a emis o ordonanţă de urgenţă prin care elimina cvorumul la referendumul pentru demiterea preşedintelui.

 După ce terenul a fost pregătit, majoritatea parlamentară USL-UNPR-UDMR l-a suspendat la 6 iulie pe preşedintele Traian Băsescu.

Din acest moment, USL a început să piardă teren. Curtea Constituţională a decis, în 11 iulie, că referendumul pentru demiterea preşedintelui este valabil doar dacă se întruneşte cvorumul de jumătate plus unu din numărul total de alegători.

 Oficialii europeni au cerut autorităţilor de la Bucureşti să respecte decizia Curţii Constituţionale, iar Victor Ponta şi Crin Antonescu s-au conformat.

 În aceste condiţii, referendumul din 29 iulie pentru demiterea lui Traian Băsescu nu a fost valabil din lipsă de cvorum. La vot s-au prezentat 46,24% din români, iar 87,52% din cei prezenţi au votat în favoarea suspendării preşedintelui Traian Băsescu.

Din acest moment a început, pentru circa o lună de zile un război în care Guvernul  a încercat să organizeze un minirecensământ pentru a schimba numărul de alegători. Curtea Constituţională a decis, însă, că o asemenea operaţiune nu este necesară şi a cerut doar listele actualizate la data referendumului.

La data de 21 august 2012, Curtea Constituţională a invalidat referendumul, iar Traian Băsescu s-a întors la Cotroceni pe 29 august, după 52 de zile de absenţă.

 Ponta, din nou premier

Revenit la Cotroceni, Traian Băsescu a evitat ieşirile publice, dar atitudinea preşedintelui s-a schimbat în noiembrie, odată cu începutul campaniei electorale.

 Şeful statului a atacat de mai multe ori USL, sugerând că nu îl va mai nominaliza premier pe Victor Ponta, fără însă a spune explicit acest lucru.

 Rezultatul alegerilor nu avea să îi lase lui Traian Băsescu nicio marjă de manevră. USL a obţinut 60% din voturi şi două treimi din mandatele parlamentare. Traian Băsescu l-a desemnat, din nou, premier, pe Victor Ponta după ce a semnat cu acesta un pact de coabitare.

Premierul Victor Ponta, la aflarea rezultatului alegrilor din 9 decembrie  aceștia amenințând cu ruperea USL. În final, UDMR nu a mai fost chemată la negocieri.

 De asemenea, înaintea desemnării premierului, pe 12 decembrie, la ceas de seară, la Palatul Cotroceni, Victor Ponta și Traian Băsescu au semnat un Acord de coabitare, acord care a fost înmânat de Băsescu liderilor UE la Bruxelles. Acordul a declanșat un val de nemulțumiri din partea unor lideri USL. dar și a populației.

Acordul de coabitare semnat de preşedintele Traian Băsescu şi de premierul Victor Ponta la Cotroceni stabileşte atribuţiile fiecăreia dintre părţi.

 Preşedintele va avea „politica externă, de securitate, de apărare, reprezentarea la Consiliul European“.

 Premierul va avea „politica economică şi socială, guvernarea ţării, probleme de ordin curent ce nu au direct incidenţă cu securitatea naţională, relaţii externe la nivel interguvernamental şi european“. Preşedintele şi premierul se angajează să evite atacurile reciproce.

Pe 21 decembrie, premierul şi noul Cabinet au obţinut votul de învestitură al Parlamentului cu 402 voturi pentru şi 120 împotrivă. (Sursa:  Adevărul)

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News