Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, îndeamnă la mobilizarea ''energică şi responsabilă'' pentru salvarea satului românesc şi a patrimoniului său inestimabil prin conservarea, restaurarea şi întreţinerea acestuia. 

'Creaţiile artistice din sfera artei populare, de factură liturgică, prin marca lor identitară, reprezintă perpetuarea unei sensibilităţi a comunităţii rurale, păstrătoare a credinţei creştine şi a tradiţiei româneşti. Această artă bisericească, plină de simplitate, a ţăranului român este totodată profundă şi consistentă pentru că păstrează esenţialul, unind smerenia şi delicateţea sufletului cu dorinţa de frumuseţe veşnică, netrecătoare. Din nefericire, multe dintre aceste opere de artă şi creativitate umană, care au păstrat şi perpetuat frumosul de-a lungul secolelor, sunt din ce în ce mai fragile.

Supravieţuirea acestor opere de artă bisericească depinde de grija şi investiţia pe termen lung în conservarea, restaurarea şi întreţinerea lor. Nu trebuie să privim nostalgic şi cu acea aşa-zisă pasivitate 'mioritică', adeseori invocată, ci să ne mobilizăm energic şi responsabil întru salvarea satului românesc şi a inestimabilului său patrimoniu, să unim rugăciunea cu acţiunea, solidaritatea şi frăţietatea cu voinţa de a ajuta în mod efectiv şi eficient satul românesc', a afirmat luni patriarhul, în deschiderea Conferinţei Unitate dogmatică şi specific naţional în pictura bisericească. El a reamintit că tema conferinţei din acest an este determinată de faptul că Sfântul Sinod al BOR a declarat 2019 ca An omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari) şi An comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi al traducătorilor de cărţi bisericeşti.

Potrivit acestuia, 'patrimoniul cultural al României, una dintre cele mai valoroase bogăţii pe care încă le avem, este în mare măsură un patrimoniu cultural religios'. 'El creează (...) punţi între generaţiile trecute, prezente şi viitoare, constituie o sursă inepuizabilă de inspiraţie religioasă şi artistică, o atracţie pentru pelerini şi turişti, contribuind, în acelaşi timp, şi la dezvoltarea economică a ţării. Creaţiile artistice din sfera artei populare, de factură liturgică, prin marca lor identitară, reprezintă perpetuarea unei sensibilităţi a comunităţii rurale, păstrătoare a credinţei creştine şi a tradiţiei româneşti. Această artă bisericească, plină de simplitate, a ţăranului român este totodată profundă şi consistentă pentru că păstrează esenţialul, unind smerenia şi delicateţea sufletului cu dorinţa de frumuseţe veşnică, netrecătoare', a spus patriarhul.

Aflată la cea de-a VII-a ediţie, conferinţa din Aula Magna 'Teoctist Patriarhul' a Palatului Patriarhiei, organizată de Comisia de Pictură Bisericească a Patriarhiei Române, în parteneriat cu Secretariatul de Stat pentru Culte, dedicată valorificării moştenirii istorice, culturale şi spirituale a satului românesc autentic, ca omagiu adus contribuţiei sale majore la devenirea multiseculară a poporului român, reuneşte experţi din domenii diferite preocupaţi de conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului bisericesc. Lucrările sunt organizate pe secţiuni, fiecare având ca obiect un anumit domeniu de activitate: Conservare-restaurare, Arhitectură bisericească, Istoria artei ecleziale româneşti, Pictură Bisericească, având ca scop cunoaşterea reciprocă a celor care creează, conservă şi restaurează valori artistice patrimoniale. La eveniment participă consilierii de patrimoniu din cadrul Centrelor Eparhiale din ţară, atât pentru a le prilejui întâlnirea cu specialiştii autorizaţi de Comisia de Pictură Bisericească, cât şi pentru dezbaterile administrative. În cadrul conferinţei, va avea loc vernisajul expoziţiei breslei pictorilor bisericeşti, care îşi propune să ofere o imagine de ansamblu a picturii bisericeşti contemporane.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News