Data actualizării: 13.09.2015 16:38
Data publicării: 13.09.2015 16:33

PSD, PNL și Iohannis, fără soluție în fața unei probleme comune

Autor: Angelin Ioan | Categorie: Stiri

Consultantul politic Angelin Ioan arată, într-un editorial scris pentru DCNews , că cele mai mari partide din România, PSD și PNL, au fost luate pe nepregătite de criza imigranților, evitând să exprime o poziție clară în legătură cu această criză, de teamă să nu-și supere electoratul. Astfel, notează Angelin Ioan, PSD și PNL ”sunt năuce în fața nevrozei publice - legată de imigranții din Siria și de politica dominatoare a UE în raport cu statele membre - fără să reușească să articuleze clar o poziție”. Inclusiv președintele Klaus Iohannis, ”un produs al votului tolerant şi incluziv religios-etnic”, a ajuns ”să alunece spre un discurs sceptic și pasiv naționalist, confuzându-și propriul nucleu electoral”, continuă consultantul politic.

Iată editorialul scris de Angelin Ioan pentru DCNews:

”Partidele năuce și spaimele moderne ale românilor: imigranţii

Pe ruina credibilităţii elitei politice, urmare a campaniei anticorupţie şi sub impactul new media, se înfiripă o agendă publică modernă ghidată de valori civice, „apolitice” şi de temeri privind ameninţările globalizării.

PSD și PNL sunt năuce în fața nevrozei publice - legată de imigranții din Siria și de politica dominatoare a UE în raport cu statele membre - fără să reușească să articuleze clar o poziție. Asta din cauză că temele de mai sus străbat ambele bazine electorale, făcând ca pozițiile pro și cele contra să fie întâlnite deopotrivă și la electoratul PSD și la cel al PNL.

Așa s-a ajuns ca un produs al votului tolerant şi incluziv religios-etnic cum este Klaus Iohannis să alunece spre un discurs sceptic și pasiv naționalist, confuzându-și propriul nucleu electoral, tradiţional tolerant la incluziunea diversității şi deschis la valorile globalizarii. Aşa s-a ajuns ca un politician de nișă ca Monica Macovei să abordeze tema intervenției împotriva unei formaţiuni extremiste din Orientul Mijlociu, de când Statului Islamic a deveni sursa spaimelor vizând ameninţările globalizării asupra confortului național. Iar Traian Băsescu - politicianul român cel mai susţinut de UE – a ajuns să exploateze temeri naţionale cu un discurs critic faţă de UE.

Vezi și: Referendum sau suspendare! Cerere fără precedent pentru Iohannis

Noul criteriu de departajare între electorate este atitudinea faţă de globalizare sau mai exact, protejarea tihnei autohtone în faţa ameninţărilor globale. Este ceea ce un sociolog folosind metafora podurilor basculante, numea electorate de tip „drawbridge up” și „drawbridge down”. Adică de tip „pod ridicat” și „pod lasat”, unde podul ridicat este cel care întrerupe comunicarea cu exteriorul, iar podul lăsat susține comunicarea.

Noul criteriu de departajare electorală este dat de adaptarea individuală și deschidere față de lumea globală versus sentimentul de insecuritate socială și reticența față de exteriorul bântuit de pericole. Este o scindare dominată mai ales de studii și de vârstă. Venitul este mai degrabă un criteriu secundar, pentru că împotrivirea faţă de emigranţi şi percepţia că lumea exterioară este plină de pericole, care la o adică ne pot tulbura liniștea de acasă, este o atitudine întâlnită şi la vânzătoare de la supermarket şi la un antreprenor care-și petrece cu familia concediul pe o plajă din Asia.

Curentul naționalist ascunde nu atât o împotrivire fațișă față de valorile occidentale, ci nemulţumirea românilor faţă de o manieră consecventă și neelegantă de a fi tratați de către puterile occidentale care au conștiința superiorității economice (dacă nu cumva și culturale).

Deschiderea spre Occident și perspectiva chiar idealizantă a lumii globale, a fost tema care a dominat 20 de ani conștiința publică, după căderea comunismului şi în etapa haosului programat al tranziţiei. După criza economică, încrederea în generozitatea corporaţiilor s-a dus la vale și la doar 5 ani de la începerea crizei oamenii manifestau în stradă împotriva corporaţiilor. Așa s-a ajuns în 2013, ca opinia publică despre investitorii straini să fie, la mai bine de jumatate de populaţie, că străinii vin aici și-și urmează egoist interesele economice, fără să împartă echitabil beneficiile cu băștinașii. Cu doar un an mai devreme, în referendumul din 2012, românii s-au simțit pentru prima dată supărați pe UE și secundar, SUA pentru că au părut ca intervin, împotriva voinței publice manifestate prin referendumul de suspendare al preşedintelui în exerciţiu.

Citește și: Traian Băsescu face declarații dure la adresa Comisiei Europene

Dacă aproape 25 de ani în care au ştiut clar care este publicul pro și contra lui Escu, cine este cu rușii și cine este cu americanii, pe cine contează în rural şi pe cine în urban; partidele asistă la diluarea temelor tradiţionale şi nu reuşesc să descopere un nou mesaj care să le reprezinte. Pentru asta politicienii au început campaniile pentru locale mai devreme, ca să compenseze lipsa de substanță și să acomodeze publicul sătul de politicieni cu perspectiva că va trebui la anul să-şi dea din nou votul unora care nu le spun defapt nimic.

Şi PNL şi PSD stau ancorate în nişte bazine electorale solide, dar care ascund noi tensiuni și priorități publice cărora politicienii nu sunt în stare să le răspundă”.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News