Pensiile speciale, devenite simbolul inechității din sistemul bugetar, sunt din nou în centrul atenției. Guvernul a trimis în Parlament un proiect de lege care prevede o reducere de 15%, dar rămâne de văzut dacă aleșii vor fi dispuși să voteze împotriva propriilor privilegii.

Pensiile speciale au ajuns la valori considerabile, iar aleșii din Legislativ se află în fața unei provocări ce le pune la încercare disponibilitatea de a acționa în interesul public. Executivul a propus o inițiativă legislativă care ar reduce aceste sume cu 15%, însă rămâne incert dacă această măsură va fi într-adevăr adoptată.

Guvernul a depus în Parlament un nou proiect de lege care vizează modificarea regimului pensiilor speciale – o temă sensibilă și dezbătută de ani de zile, dar care nu a fost niciodată dusă până la capăt. Miza este mare: România riscă să piardă fonduri europene consistente dacă nu respectă cerințele Comisiei Europene privind echitatea sistemului de pensii.

Proiectul prevede reduceri semnificative, atât la nivelul sumelor încasate, cât și în privința condițiilor de pensionare. Practic, pensiile speciale ar urma să scadă cu 15%, iar baza de calcul ar fi modificată: în loc de 85% din salariul brut din ultimele 4 ani de activitate, se va aplica un procent de 65%. Totodată, vârsta standard de pensionare pentru beneficiarii de astfel de pensii ar urma să crească până la 65 de ani, însă această măsură nu va intra în vigoare decât din anul 2045.

Ultima oprire va fi Curtea Constituțională

În ciuda retoricii publice despre echitate și justiție socială, legea propusă este greu de adoptat, întrucât afectează direct chiar pe unii dintre cei chemați să o voteze. Sunt parlamentari care ar suferi pierderi importante la veniturile lunare dacă proiectul trece. Printre aceștia se numără Monica Iagăr, deputat AUR, care la 52 de ani încasează o pensie specială de 10.000 de lei și ar pierde aproximativ 1.500 de lei. Într-o situație similară se află colegul ei de partid, Mircia Chelaru, cu o pensie de 10.400 de lei, și senatorul PNL George Șerban, fost magistrat, care beneficiază de o pensie de aproape 30.000 de lei lunar – cea mai mare dintre cei menționați. Acesta ar putea pierde până la 4.500 de lei.

În rândul magistraților, pensiile speciale rămân printre cele mai mari din sistemul public – media fiind de 25.000 de lei pe lună, pentru un număr de aproximativ 5.800 de beneficiari. Deși presiunile externe sunt uriașe, iar Comisia Europeană a blocat deja o tranșă de 230 de milioane de euro din PNRR, inițiativa guvernului ar putea fi blocată chiar de cei care se bucură de aceste privilegii.

În eventualitatea în care proiectul este aprobat de Parlament, ultima oprire va fi Curtea Constituțională. Însă și acolo există o reală problemă de imparțialitate: opt din cei nouă judecători ai CCR sunt și ei beneficiari de pensii speciale, ceea ce ridică semne de întrebare asupra obiectivității unei eventuale decizii, potrivit România TV.

Marian Enache – 770.000 lei pe an / Pensie de 64.000 lei pe lună. Va pierde 9.600 de lei pe lună

Ciochină Mihaela – 600.000 lei pe an / Pensie de 50.000 lei pe lună

Cristian Deliorga – 825.000 lei pe an / Pensie de 68.700 lei pe lună

Bogdan Licu – 383.000 lei pe an / Pensie de 32.000 lei pe lună

Iulia Scântei – 417.000 lei pe an / Pensie de 34.500 lei pe lună

Gheorghe Stan – 350.000 lei pe an / Pensie de 30.000 lei pe lună

Livia Stanciu – 1.800.000 lei pe an / Pensie de 150.000 lei pe lună (o parte din bani au fost restanțe)

CITEȘTE ȘI: De ce insistă primarii şi preşedinţii de CJ pentru pensii "speciale". Bogdan Hossu, Cartel Alfa, a venit cu o explicaţie

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News