Mulți vorbesc despre fenomenul Arsenie Boca, dar puțini mai știu povestea părintelui Gabriel Nicu de la parohia Borănești, comuna Coșereni, județul Ialomița. La el veneau oameni din toate colțurile lumii, iar acum, la mormântul său din Mogoșești, românii se înghesuie pentru a se ruga. Unii îl consideră un fel de Arsenie Boca, dar unul care nu a avut parte de atâta mediatizare.
(Părintele Gabriel Nicu a murit în data de 1 iulie 2005, la vârsta de 41 de ani)
Am stat de vorbă cu Mioara, din Buzău, care ne-a povestit că părintele semăna foarte mult cu... Iisus Hristos. Sunt și persoane care îl consideră un escroc pentru că un preot nu se ocupă cu ghicitul, lucru pe care Gabriel Nicu îl mai făcea. Moartea lui a fost la controversată precum viața. Adică, unii spun că a decedat din cauza unui infarct, alții zic că a fost otrăvit, moartea fiindu-i comandată pentru că ar fi deranjat anumiți preoți. Este un întreg mister legat de acest subiect și dacă vă plac poveștile, veți găsi tot felul de "minuni" făcute chiar și după moartea lui. În memoria lui a fost scrisă și o carte - extrem de controversată - care a fost asupru criticată de înaltele fețe bisericești. De exemplu, părintele Iustin Pârvu l-a condamnat pe Gabriel Nicu pentru lucrările făcute în timpul vieții. Mai mult decât atât, considera că respectiva carte trebuie neapărat arsă.
Iustin Pârvu: Cartea "Părintele Gabriel Un Om Îndumnezeit Prin Har" este plină de învățături mincinoase, neortodoxe, fiind rodul unor înșelări drăcești
"Nu de multă vreme, ne-a parvenit la Mănăstirea Petru-Vodă o carte despre viața părintelui Gabriel, scoasă la Editura Credința Strămoșească, carte apărută, chipurile, cu binecuvântarea Preasfințitului Calinic Argeșeanul și ajutorul părintelui Nicolae Tănase. Am aflat, mai târziu, că aceste binecuvântări nu au existat, iar domnul editor nu a făcut decât să se folosească de niște nume de renume, spre a-și face reclamă bună.
Vrem să atragem atenția tuturor cititorilor de carte duhovnicească, și nu numai, că această carte nu are nici o binecuvântare din partea mănăstirii noastre. Această carte este plină de învățături mincinoase, neortodoxe, fiind rodul unor înșelări drăcești. Chiar dacă editura Credința Strămoșească a editat multe alte cărți, de o importanță deosebită în viața bisericească, această carte poate deruta poporul cel credincios și recomand să fie scoasă de pe piață, de la vânzare, iar credincioșii, sub nici o formă, să nu citească astfel de rătăciri.
O mare parte din popor este lipsit de credință și de răbdare
Este îngrijorătoare tendința acestei mulțimi ortodoxe care aleargă după minuni, vise și vedenii, preoți care ghicesc viitorul și deschid cartea. Acest lucru denotă faptul că o mare parte din popor este lipsit de credință și de răbdare, apelând mai degrabă la vrăjitorii de acest fel, în loc să lucreze poruncile evanghelice și, așa, să aștepte mila lui Dumnezeu.
Viața sfântă a unui om se recunoaște, în primul rând, după ceea ce a pătimit, după virtuțile sale evanghelice, iar nu după semne și minuni, pe care le poate săvârși tot vrăjitorul. Este adevărat că Biserica noastră are mulți sfinți făcători de minuni, dar, atât Evanghelia, cât și toată tradiția patristică, ne învață să nu căutăm lucruri paranormale, semne și minuni, căci puțini au discernământul de a distinge care sunt de la Dumnezeu și care sunt de la diavol.
Calea cea strâmtă și cu chinuri, recomandată de Evanghelie, este singură cale de mântuire. Dar noi, pentru că dorim o viață cât mai comodă, apelăm la astfel de falși făcători de minuni, care apropie credincioșii mai mult de diavol decât de Dumnezeu.
O carte de acest fel este și cartea părintelui Gabriel, apărută la editură Credința Strămoșească, o carte care ar trebui arsă, precum cărțile eretice. Nădăjduim că editura Credința Strămoșească să-și recunoască vina de a se folosi, fără acordul nostru, de numele Mănăstirii Petru Vodă și al altor persoane implicate, fără nici un temei-cum ar fi numele părintelui Nicolae Tănase, care, de asemenea, nu a avut nici o legătură cu această carte -, și să-și retragă cartea de la vânzare, iar pe viitor să fie mai atentă în cercetarea materialelor primite", a spus Iustin Pârvu.
Exagera cu Moliftele Sfântului Vasile cel Mare
Din primul an de preoție, părintele Gabriel Nicu spunea că a luat dezlegare de la Preasfințitul Roman Ialomițeanul pentru a sluji Taina Sfântului Maslu de unul singur. Mai apoi, în fiecare miercuri și vineri, părintele Gabriel Nicu începuse să slujească Taina Sfântului Maslu și Moliftele Sfântului Vasile cel Mare, lucru cu care mai marii bisericii nu erau de acord.
A fost alungat în Teleorman
Ultimii patru ani de viață i-a petrecut la biserica din localitatea Gresia, județul Teleorman, unde ar fi fost alungat din cauza modului său de a ține slujbe. A murit la vârsta de 41 de ani. Am stat de vorbă cu Mioara din Buzău care ne-a spus că a văzut în Gabriel Nicu... un fel de Iisus Hristos. Nu ne-ar mira dacă și pe acest părinte, mâine-poimâine, va ajunge Arsenie Boca II.
Scurt interviu cu o femeie care a mers la părintele Gabriel Nicu, în exclusivitate pentru DC News:
Mioara: Am fost la preotul de la Borănești, județul Ialomița, care mi-a zis că am argintul viu. Miercurea și vinerea, timp de trei săptămâni, m-am dus la slujbă și îmi dăduse să înghit, pe stomacul gol, smirnă. El spunea să iau smirnă, de trei ori pe zi, înainte de masă. Mie mi-a fost frică pentru că știam că smirna se folosește la fabricarea unor produse farmaceutice și cosmetice. Înghițeam doar un pic din smirna aceea.
Cum era preotul?
Mioara: Avea o coadă împlită, pe spate, ochii verzi și arăta ca Iisus. Mi se pare că a fost ucis. M-am dus la el pentru că îmi apăruseră niște pete roșii pe mine. Mi-a spus să țin și post. Mâncam doar legume și fructe. Mi-a zis cineva că și dacă nu luam smirnă, tot mă făceam bine. Miercurea și vinerea mă duceam la slujbele lui, la Moliftele/Maslurile Sfântului Vasile. Nu mai știu cum se numesc. Nu le face orice preot, ci preotul care e curat-curat, care ține toate canoanele. Preoții obișnuiți fac doar de Sfântul Vasile aceste molifte. Preotul acela le făcea mereu. Nu ne cerea niciun ban. Dădeam doar cât voiam. După slujbă ne punea în genunchi, apoi închidea ochii și începea să ne ghicească. Și mereu se împlinea ce spunea.
Nu era un preot cam... satanic?
Mioara: Cum să fie satanic? Nu era satanic! Preotul mi-a zis că voi avea soartă, că mă voi căsători, dar a spus că este mai bine să rămân nemăritată pentru că sfârșitul este pe aproape. Mi-a spus: 'pentru ce să mai faceți păcate? Va veni sfârșitul lumii'.
Dar uite că nu a venit sfârșitul lumii.
Mioara: M-am dus la el prin 1997. Prevedea că sfârșitul lumii este pe aproape. La el veneau și femei bolnave de cancer. Părintele era foarte bun. Fusese alungat în Teleorman, lumea se ducea până acolo după el. A fost alungat de dușmani pentru că vedeau că lumea vine doar la biserica lui. El nu cerea bani, îi dădeai tu cât voiai. La un moment dat, ținea slujbă sub niște copaci. Ne duceam ca proștii unii după alții din Ialomița în Teleorman doar pentru minunile pe care le făcea.
Din acest scurt interviu, am rămas cu câteva idei: au trecut 20 de ani de la sfârșitul lumii "care era pe aproape în 1997", femeii care ne-a dat declarațiile nu i s-a întâmplat practic nicio minune și că avem tendința să apreciem preoții care se pricep la ghicit. Și uite așa, din când în când îi transformăm în sfinți, chiar dacă nu par să fi avut nimic de-a face cu lucrurile sfinte. De altfel, și cartea aceea despre care părintele Iustin Pârvu spunea că trebuie arsă conține, în vreo 200 de pagini, mărturii ale oamenilor care, după ce au venit să-l cunoască pe Gabriel Nicu, li s-au întâmplat minuni din categoria celor care cutremură. Cât sunt de adevărate... vă lăsăm pe dumneavoastră să judecați. Puteți citi cartea AICI.
Există și un site în memoria preotului Gabriel Nicu care prezintă minunile pe care acesta le-ar fi făcut. Iată o parte dintre ele:
"Părintele m-a vindecat de cancer." (F., Bucureşti)
"Părintele Gabriel a săvârşit taina Sfântului Maslu şi Dezlegările în casa unor creştini din Dobrogea, la care a participat şi un bărbat surd. A doua zi, acesta a venit la Părintele, cu un veşmânt să-i mulţumească pentru că aude." (C., Tulcea)
"Într-o vară, sătenii din Borăneşti asistau neputincioşi la pagubele pricinuite de secetă. Deodată s-a format un norişor şi toţi au crezut că în sfârşit va ploua. Mare le-a fost uimirea când au văzut că a plouat numai în grădina Părintelui." (Sora A., Bucureşti)
"Medicii m-au anunţat că băieţelul pe care urma să-l nasc are o malformaţie. Părintele m-a scăpat de cezariană şi m-a ajutat să nasc uşor un copil sănătos." (G., Bucureşti)
"Părintele ştia că amica mea are un prieten şi i-a spus pe nume, deşi nimeni nu-i vorbise despre acesta. (A. B., Bucureşti)
Câteva minuni săvârşite după plecarea la cele veşnice
"În preziua şi în ziua înmormântării, s-a observat că sicriul Părintelui devenea mai uşor sau mai greu, în funcţie de acordul sau dezacordul Sfinţiei Sale în legătură cu ceea ce se făcea."(Fratele V., Mogoşeşti; fratele A., Gresia)
"În aprilie 2006, am avut un nodul dureros de aproximativ 10/5 centimetri. Am mers la Mogoşeşti, la mormântul Părintelui şi nici măcar nu m-am rugat să se retragă nodulul. Chiar din acea seară, dimensiunile nodulului s-au redus semnificativ, iar în câteva zile a dispărut complet, fără niciun tratament."(A., Bucureşti)
"După ce l-am cunoscut pe Părintele Gabriel la Borăneşti, la câţiva ani, am mers şi la Gresia de vreo patru ori. După plecarea Părintelui, mergeam des la mormântul Sfinţiei Sale. Nu după mult timp, am observat că am eliminat argintul-viu prin piele." ( A., Bucureşti)
"Am încercat mai mulţi ani să avem un copil. Am urmat mai multe tratamente în ţară şi în străinătate, dar fără niciun rezultat. Toţi medicii mi-au spus că nu vom avea niciodată un copil. Cu puţin timp înainte de a pleca la cele veşnice Părintele mi-a spus că se roagă şi că mă va ajuta să am un copil. Acum sunt mamă." (L., Brăila)
„Nu aveam serviciu de mai mulţi ani şi, după ce am fost la mormântul Părintelui, la doar câteva zile am găsit un serviciu foarte bun." (B., Bucureşti)
"Rememorând cu uimire minunile Părintelui, am trăit şi eu o minune. Aveam un borcan de smântână din care consumam zilnic, fără economie şi, timp de o lună acesta rămânea pe trei sferturi plin, iar gustul acesteia era nealterat. La o săptămână după ce mi-am dat seama că aceasta e o minune a Părintelui, s-a terminat şi smântâna din borcan." (E. B., Bucureşti)
"Într-o duminică, în timp ce eu mă rugam la mormântul Părintelui să ne ajute să vindem apartamentul, la uşa noastră s-au şi prezentat nişte tineri de la imobiliare care ne-au ajutat să rezolvăm această problemă." (A., Roşiorii de Vede).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News