Dacă mergeți la supermarket, vedeți că găsiți o roșie din România și zece din Olanda, Turcia și alte țări. Și lucrurile nu par să se schimbe prea curând: vom căra cu camioanele, în continuare, roșii din alte țări decât să avem roșii din țara noastră.

Paradoxul este că de la ferma din Olanda și până la furculița din România sunt vreo 2000 de kilometri. De ce ard camioanele motorină atâția kilometri, pentru a ne aduce o roșie, crescută în serele din Olanda, iar Uniunea Europeană subvenționează acestă mișcare?!

Strategia „De la fermă la furculiță” sau „Farm to fork” teoretic sprijină lanțul scurt, cu toate acestea, roșiile din supermarketurile noastre sunt din alte țări.

Marius Micu, vicepreședinte COPA-COGECA, vocea unită a agricultorilor și a cooperativelor agricole din Uniunea Europeană, a vorbit, despre acest subiect, la DC News și DC News TV.

„Economia, cum este construită prin ceea ce înseamnă legislație la nivel național și european, face ca fermierul, de exemplu, din Olanda să fie mult mai competitiv decât fermierul român, dacă vorbim de comerț intracomunitar”, a zis Marius Micu, vicepreședinte COPA-COGECA, vocea unită a agricultorilor și a cooperativelor agricole din Uniunea Europeană, la DC News și DC News TV.

Vedeți aici mai multe despre acest subiect la minutul 19:

VEZI ȘI: Ce este Strategia „De la fermă la consumator”

În mai 2020, Comisia și-a prezentat Strategia „De la fermă la consumator”, care constituie una dintre acțiunile-cheie din cadrul Pactului verde european. Contribuind la îndeplinirea obiectivului de realizare a neutralității climatice până în 2050, strategia are în vedere evoluția actualului sistem alimentar al UE către un model durabil.

Reafirmând securitatea și siguranța alimentară drept priorități, strategia are următoarele obiective principale:

asigurarea unei oferte de produse alimentare suficiente, accesibile ca preț și nutritive în limitele planetare

înjumătățirea utilizării pesticidelor, a îngrășămintelor și a vânzării de antimicrobiene

creșterea suprafețelor de teren destinate agriculturii ecologice

promovarea unui consum alimentar și a unor diete sănătoase mai durabile

reducerea pierderilor și a risipei de alimente

combaterea fraudei alimentare de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente

îmbunătățirea bunăstării animalelor

50% reducere a utilizării pesticidelor până în 2030

Strategia prevede o serie de inițiative și de propuneri legislative privind, printre altele:

agricultura ecologică

etichetarea nutrițională pe partea frontală a ambalajului și etichetarea alimentelor durabile

reducerea risipei alimentare

Tranziția către un sistem alimentar mai ecologic va genera noi oportunități de afaceri care au un impact pozitiv asupra veniturilor operatorilor din sectorul agroalimentar.

Un sistem alimentar mai durabil va contribui, de asemenea, la protejarea naturii și a biodiversității Europei. Strategia „De la fermă la consumator” este aliniată la Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, cele două propuneri fiind prezentate drept complementare.

VEZI ȘI: Cum ai mâncat, fără să știi, organisme modificate genetic. Adevărul despre produsele OMG

Sunt oameni care se sperie când aud terminologia de „organisme modificate genetic”, deși le consumă, fără să știe, și evident, nu au nicio problemă de sănătate. Teama de „organisme modificate genetic” este nefondată.

Termenul de „organism modificat genetic”, cunoscut drept OMG, nu trebuie să ne sperie pentru că nu reprezintă ceva rău pentru sănătatea omului. Este vorba de un organism al cărui material genetic a fost modificat artificial pentru a i se conferi o nouă proprietate (de exemplu, rezistența plantei la o boală, insecte sau secetă, creșterea productivității culturilor agricole etc).

De exemplu, tofu este o brânză care conține soia modificată genetic, chiar dacă poate ați văzut etichete pe care scrie că nu conține OMG. Nu există soia nemodificată genetic, atâta timp cât se importă din Brazilia.

De fapt, orice produs din categoria lactatelor este realizat cu „cheag”, o substanță produsă în laborator. „Cheagul” este produs dintr-o bacterie modificată genetic.

95% din soia consumată în Europa este modificată genetic. De asemenea, mulți experți spun că nu există diferențe vizibile între o plantă normală și una modificată. De altfel, în cazul unei culturi clasice trebuie aplicate tratamente chimice care pot fi dăunătoare mediului și oamenilor.

Beneficiile produselor modificate genetic

În mai bine de 20 de ani de utilizare, nu a fost depistat niciun caz de afectare la om sau animale. Nu există studii relevante care să conteste siguranța produselor. În plus, culturile OMG sunt mai ecologice (folosesc mai puține substanțe chimice și lucrări care se fac cu vehicule poluante), au o productivitate mai mare, ceea ce înseamnă că nu mai e nevoie de defrișări pentru a hrăni o populație în continuă creștere.

Despre acest subiect a vorbit la DC News și DC News TV Marius Micu, vicepreședinte COPA-COGECA, vocea unită a agricultorilor și a cooperativelor agricole din Uniunea Europeană.

Vedeți subiectul discutat, pe larg, de la minutul 33 în interviul de mai sus.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News