Ademeniți cu locuri de muncă bine plătite, sute, poate mii, de migranți africani ajung în Rusia doar pentru a fi trimiși direct pe frontul din Ucraina. Potrivit unui material publicat de The Telegraph, Kremlinul recurge tot mai frecvent la această strategie pentru a compensa pierderile uriașe din armata rusă.

Contracte false, muncă inexistentă, frontul ca „job final”

Migranți din țări precum Camerun sau Senegal, sunt ademeniți cu promisiuni de locuri de muncă în fabrici sau restaurante. Odată ajunși în Rusia, mulți sunt forțați să semneze contracte militare pe cel puțin un an și sunt trimiși în zonele fierbinți ale conflictului, fără documente, telefoane sau instruire adecvată.

Cazuri șocante: supraviețuire în ruine și recrutare cu minciuni

Jean Onana, un camerunez de 36 de ani, povestește că a fost presat să semneze contractul militar la Moscova, apoi trimis pe frontul de est împreună cu alți 10 migranți. A fost singurul supraviețuitor al unui bombardament, găsit rănit după șase zile sub dărâmături.

Malik Diop, un student de 25 de ani din Senegal, fusese recrutat să spele vase pentru 5.700 de dolari pe lună. După o săptămână, a primit o armă și a fost trimis în linia întâi, lângă Torețk. A fost capturat de armata ucraineană după două zile de fugă. Ceilalți colegi ai săi au murit.

Estimările arată că mii de migranți ar fi fost înșelați și trimiși în zona de război, iar jumătate ar fi fost redistribuiți în fabrici de armament. Unii dintre cei care ajung pe front sunt folosiți în „atacuri sinucigașe”, trimiși în primele linii, slab antrenați, în misiuni cu șanse minime de supraviețuire.

Potrivit CSIS, armata rusă a înregistrat peste un milion de victime (morți și răniți) de la începutul invaziei. Deși majoritatea recruților sunt ruși, Moscova a început să apeleze și la imigranți africani, dar și la soldați nord-coreeni, Kim Jong Un ar fi trimis 10.000 de militari în 2024.

Salarii care păcălesc: 1.500 de lire în Rusia, 67 acasă

În Camerun, un soldat câștigă în jur de 67 de lire pe lună, în timp ce Rusia oferă migranților africani salarii de până la 1.500 de lire lunar, un argument suficient pentru unii să își riște viața. În martie, guvernul camerunez a introdus restricții mai dure pentru personalul militar, temându-se de o posibilă migrație în masă către Rusia.

Un raport al Inițiativei Globale Împotriva Crimei Organizate arată că o companie rusă a recrutat sute de femei din Africa pentru a lucra în fabricarea dronelor iraniene Shahed. Unele dintre ele au fost rănite într-un atac ucrainean asupra fabricii Alabuga, în aprilie 2024.

Noi atacuri aeriene "masive" ale Rusiei au vizat în noaptea de luni spre marţi oraşele ucrainene Kiev şi Odesa, făcând cel puţin un mort şi lovind, între altele, o maternitate, au anunţat autorităţile locale, citate de AFP.

„Rusia minte în fiecare zi cu privire la dorinţa sa de pace şi atacă oameni în fiecare zi. Este timpul să fie impuse sancţiuni. Este timpul ca Ucraina să fie sprijinită cu arme. E timpul să demonstrăm că democraţia are forţă", a reacţionat pe Telegram şeful administraţiei prezidenţiale ucrainene Andrii Iermak.

La Odesa, un bărbat de 59 de ani a fost ucis, iar alte patru persoane au fost rănite în urma unor lovituri asupra unor blocuri de locuit din centrul oraşului, printre obiectivele afectate numărându-se şi o maternitate, a indicat guvernatorul regional Oleg Kiper.

„Inamicul a atacat masiv Odesa cu drone. Infrastructuri civile au fost avariate şi s-au declanşat incendii. Ruşii au lovit o maternitate, o staţie medicală de urgenţă şi clădiri rezidenţiale", a specificat guvernatorul regiunii Odesa, precizând că maternitatea a putut fi evacuată la timp.

La Kiev, patru persoane au fost rănite în urma unui atac calificat de primarul Vitali Kliciko drept „masiv", care a indicat că mai multe clădiri au luat foc.

În centrul Kievului, o jurnalistă AFP a auzit cel puţin 12 explozii şi tiruri ale apărării antiaeriene ucrainene, precum şi zgomotul făcut de o duzină de drone.

Şapte din cele 10 cartiere ale capitalei ucrainene au fost puternic afectate. Există distrugeri parţiale şi incendii la clădiri cu mai multe etaje şi locuinţe private. Autoturisme şi depozite sunt în flăcări. Urmează o zi grea. Posibil nu una singură, pentru că eliminarea consecinţelor atacului de noaptea trecută va lua ceva timp, dar oraşul e în activitate, toate serviciile operând la faţa locului, relatează postul de televiziune ucrainean Kanal 24.

Districtul Oboloni din nordul Kievului a fost una din principalele ţinte ale atacului rusesc, a declarat şeful administraţiei locale Kirillo Fisik. De asemenea a fost vizată şi regiunea din jurul capitalei ucrainene, în special raioanele Fastovski, Brovarski, Boripil şi Obuhovskie.

Avertismentul de raid aerian a durat la Kiev peste cinci ore, conform postului de televiziune citat.

Oraşele ucrainene sunt aproape zilnic vizate de atacuri aeriene, la peste trei ani şi jumătate de la declanşarea invaziei ruse în februarie 2022.

În noaptea de duminică spre luni, Rusia a lansat un număr record de 479 de drone explozive asupra Ucrainei, potrivit Forţelor aeriene ucrainene.

În Rusia, unde Ucraina îşi intensifică şi ea atacurile cu drone vizând cu precădere infrastructura strategică, 13 aeroporturi au trebuit să fie închise în noaptea de luni spre marţi din motive de securitate, inclusiv cele patru aeroporturi din Moscova şi cel din Sankt Petersburg.

În pofida demersurilor preşedintelui american Donald Trump, care a reînnoit contactul cu omologul său rus Vladimir Putin, negocierile de pace au ajuns în impas.

Un singur progres s-a înregistrat: Kievul şi Moscova au anunţat luni începerea unui nou schimb de prizonieri de război, care va continua în zilele următoare, unul dintre rarele rezultate ale discuţiilor recente dintre cele două părţi beligerante.

Cele două capitale nu au precizat în acest stadiu numărul de soldaţi implicaţi în respectivul schimb, convenit în timpul celei de-a doua runde de negocieri directe de la Istanbul, la 2 iunie.

Ruşii şi ucrainenii au convenit atunci eliberarea tuturor prizonierilor de război grav răniţi sau bolnavi, precum şi a celor sub 25 de ani.

Armata rusă susţine de asemenea că atacă de acum regiunea ucraineană Dnipropetrovsk, care se învecinează cu regiunile Doneţk şi Zaporojia, deja parţial aflate sub controlul său, o premieră în peste trei ani de conflict.

„Este timpul ca toată lumea să accepte faptul că Rusia înţelege doar loviturile, nu şi cuvintele raţionale", a opinat marţi Andrii Iermak, într-o critică uşor voalată la adresa administraţiei Trump.

Rusia continuă să avanseze condiţii maximaliste, cerând ca Ucraina să renunţe la teritoriile pe care Moscova a căror anexare este revendicată de Moscova (Lugansk, Doneţk, Herson şi Zaporojie, pe lângă Crimeea) şi la aspiraţia sa de a adera la NATO. În acelaşi timp, Rusia respinge o încetare a focului „necondiţionată" de 30 de zile cerută de Kiev şi de europeni, argumentând că acesta ar permite forţelor ucrainene să se reînarmeze graţie livrărilor occidentale.

Ucraina cere, la rândul său, retragerea totală a trupelor ruse de pe teritoriul său şi „garanţii de securitate" din partea Occidentului, fie sub formă de desfăşurări de trupe, fie sub formă de acorduri militare. Ucraina califică cererile Rusiei drept "ultimatumuri".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News