În februarie 2016, pe aeroportul din Havana avea loc un summit istoric. Papa Francisc se întâlnea cu Patriarhul Rusiei, Kirill. Catolicii din Kiev au atacat declarația celor doi, din punct de vedere politic, considerând că Papa sprijină agresiunea rusă în Ucraina. Unii comentatori din Occident au considerat că Patriarhia Moscovei a câștigat mai mult decât catolicismul, din compromisul de la Havana. Pentru a explica cum s-a ajuns la întâlnirea de două ore de pe aeroportul cubanez, a fost invocată o presupusă relație între Patriarhul Kirill și Fidel Castro, dar și interesul Vaticanului de a  restabili relațiile cu ortodoxia, într-o epocă în care numărul credincioșilor scade dramatic în Vest și crește în Est.

La baza întâlnirii ar sta și motive economice, se arată în revista Tabor, a Mitropoliei Clujului. Scriitorul Dan Ciachiar a semnalat DCNews un articol din numărul 4/2016 al revistei, semnat de scriitorul și publicistul Boris Buzilă. Acesta a tradus din rusă un text al comentatorului bisericesc Alexander Soldatov, publicat în Novaia Gazeta, care lansează un scenariu bombă.

Patriarhul Moscovei ar fi acceptat  să vină la Havana din cauza situației economice dificile din Rusia, după embargoul impus de statele occidentale. Intenția lui Kirill este să transfere în Banca Vaticanului imensele rezerve financiare  ale Bisericii Ortodoxe Ruse, în cazul în care sistemul bancar din Rusia se va prăbuși, sub presiunea crizei petrolului și a sancțiunilor comerciale.

Prăbușirea prețului petrolului a lăsat regimul Putin fără o importantă sursă de finanțare. După invazia Crimeei, Rusia a fost supusă unor sancțiuni economice de către UE și Statele Unite. Transferurile bancare în paradisurile fiscale sunt tot mai dificile, iar escaladarea conflictului cu Occidentul poate duce la înghețarea activelor Rusiei în băncile europene sau americane.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News