Pe insula daneză Borhnolm din Marea Baltică s-a produs luni dimineaţa o pană generală de curent, a anunţat operatorul reţelei electrice, conform AFP.

În apropiere de insulă se află locurile unde în urmă cu două săptămâni au fost avariate de explozii submarine, posibil provocate de acţiuni de sabotaj, gazoductele Nord Stream 1 şi 2 care făceau legătura între Rusia şi Germania.

Compania daneză Energinet, care gestionează reţelele de înaltă tensiune, presupune că pana de curent provine de la cablul electric submarin dintre insula cu 40.000 de locuitori şi continent, însă cauza exactă nu a fost încă determinată cu certitudine.

Întreruperea a avut loc la ora locală 7.50 (05.00 GMT) şi se aşteaptă reluarea serviciului până la amiază, cu resurse locale.

După avariile de la conductele Nord Stream, Danemarca a intensificat măsurile de securitate a infrastructurii energetice.

Săptămâna trecută, poliţia daneză a anunţat că s-au semnalat survoluri neautorizate ale unor drone în apropierea câmpurilor gazeifere din Marea Nordului, urmate de incidente similare în apele norvegiene, scrie Agerpres.

Cum ar fi fost posibilă distrugerea conductelor Nord Stream? Care ar putea fi efectele scurgerilor de gaze asupra flotabilității navelor? Comandor (ret) Eugen Niculae, răspunsuri

„La adâncimea la care sunt conductele, la 100 de metri, pot coborî unmanned vehicle (vehicule fără pilot) care pot acționa fără nicio problemă. Adâncimea Mării Baltice în acea zonă este între 55 și 460 de metri. Având în vedere zona în care s-a produs, este destul de ușor de ajuns cu un mini-submarin fără pilot. În plus, nu știu metoda constructivă, dar, de obicei, la obiectivele strategice, există puncte de autodistrugere care pot fi telecomandate. Cel care a făcut-o poate să o și distrugă.

În general, la joncțiuni, pot fi plasate elementele, pentru că la joncțiune distrugerea e mai mare, cu un efort mai mic poți să strici mai mult. Acolo sunt element de prindere și conexiune care, odată lovite, se pot desprinde pe o suprafață mai mare. Dacă e doar pe o țeavă, unde nu sunt joncțiuni, poți da cel mult o gaură“, a spus comandorul (ret) Eugen Niculae.

De asemenea, comandorul Eugen Niculae a vorbit despre eventualele riscuri la care sunt supuse navele ce trec prin zona scurgerilor de gaze:

„În primul rând, prin adâncimea la care s-a produs, nu cred că poate afecta navele din punct de vedere al flotabilității, pentru că iese repede la suprafață. Sunt teorii care spun că în Triunghiul Bermudelor, hidratul de metan e pe fundul oceanului la adâncimi de mii de metri și acolo se produc erupții. Sunt mai multe zone în lume în care s-au mai făcut teste de acest gen și care spun că dacă se ridică gazul la suprafață, scade densitatea apei și orice navă își pierde flotabilitatea. Aceste chestiuni sunt punctuale și implică doar navele care ar fi trecut pe acolo în momentul ăla. Așa, după o perioadă de timp, mai ales că bănuiesc faptul că scurgerea s-a oprit, nu cred că vor fi probleme". 

CITEŞTE AICI MAI MULTE DESPRE ACEST SUBIECT

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News