Un studiu recent, publicat în prestigioasa revistă Nature, trage un semnal de alarmă asupra riscurilor „ireversibile” pe care le-ar avea chiar și o depășire temporară a pragului de încălzire de 1,5°C, stabilit prin Acordul de la Paris. 

Potrivit autorilor cercetării, o echipă formată din 30 de oameni de știință din mai multe țări, un astfel de scenariu ar putea avea efecte devastatoare asupra planetei și umanității pentru mii de ani.

Studiul a fost realizat pe parcursul a trei ani și răspunde unei întrebări tot mai des ridicate în contextul întârzierilor în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: dacă limita de 1,5°C este inevitabil depășită pentru o perioadă de timp, ar trebui să ne resemnăm și să acceptăm această „depășire” temporară înainte ca temperaturile să revină la valori mai scăzute? Răspunsul oamenilor de știință este categoric: nu.

Carl-Friedrich Schleussner, cercetător la Institutul Internațional de Analiză a Sistemelor Aplicate din Austria și coordonator al studiului, explică faptul că un astfel de scenariu, cunoscut drept „overshoot” (depășire), ar declanșa o serie de puncte critice care ar avea consecințe pe termen lung. „Chiar dacă am reuși ulterior să reducem temperaturile, lumea în care trăim nu ar mai fi la fel ca în cazul în care limita de 1,5°C nu ar fi fost niciodată depășită,” a precizat Schleussner. Printre efectele dezastruoase se numără dezghețarea permafrostului și a turbăriilor, două imense rezervoare de carbon, care, odată eliberate, ar accelera și mai mult încălzirea globală.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte ale acestui studiu este legat de atingerea așa-numitelor „puncte de basculare”, puncte critice în sistemele climatice care, odată depășite, duc la schimbări ireversibile. Un astfel de punct este dezghețarea permafrostului, care ar elibera cantități uriașe de metan și dioxid de carbon, accelerând încălzirea globală. O altă consecință ar fi creșterea semnificativă a nivelului mărilor. În cazul unei depășiri timp de un secol a pragului de 1,5°C, nivelul mărilor ar putea crește cu 40 de centimetri în plus, un pericol major pentru statele insulare, care ar putea fi amenințate direct cu dispariția.

„Consecințele depășirii temporare a acestui prag nu sunt doar temporare, ci se vor întinde pe mii de ani,” avertizează cercetătorii. În plus, chiar dacă emisiile de gaze cu efect de seră ar fi reduse ulterior, unele efecte, precum topirea ghețarilor și creșterea nivelului mărilor, nu ar mai putea fi inversate.

Potrivit studiului, toate angajamentele climatice asumate de către țări până în prezent nu sunt suficiente pentru a menține creșterea temperaturii sub 1,5°C. De fapt, se estimează că, în ritmul actual, planeta s-ar putea încălzi cu aproape 3°C până în 2100, în raport cu era preindustrială. Acest scenariu este departe de obiectivele Acordului de la Paris, care prevăd reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 50% până în 2030 și atingerea neutralității carbonului până în 2050.

Aceste întârzieri au condus la o atitudine mai pesimistă în rândul cercetătorilor și politicienilor, unii considerând deja inevitabilă depășirea pragului de 1,5°C. Însă autorii studiului subliniază faptul că trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a minimiza încălzirea globală și pentru a evita aceste „depășiri”. Carl-Friedrich Schleussner accentuează „urgența acțiunii imediate din partea guvernelor pentru reducerea emisiilor acum, nu mai târziu, pentru a menține vârful de încălzire la un nivel cât mai scăzut posibil.”

Studiul evidențiază faptul că odată ce pragul de 1,5°C este depășit, efectele climatice nu se mai pot controla cu ușurință. De exemplu, dacă emisiile continuă să crească sau să se mențină la nivelurile actuale, chiar și cu un eventual progres tehnologic în absorbția dioxidului de carbon, atingerea obiectivelor climatice va deveni imposibilă. Emisiile antopice sunt aproape de maximul istoric, iar reducerea lor încă nu a început cu adevărat.

Pentru a atinge neutralitatea carbonului în 2050, este necesară o reducere drastică a emisiilor și o utilizare sporită a tehnologiilor care pot absorbi gazele cu efect de seră. Acest lucru ar presupune o tranziție majoră către surse de energie regenerabilă și o reducere a dependenței de combustibilii fosili. În lipsa acestor măsuri urgente, încălzirea globală ar putea avea consecințe devastatoare, nu doar pentru mediu, ci și pentru stabilitatea economică și socială la nivel mondial.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News