Tabletă
Desktop
Data publicării:
Pământul a intrat într-o nouă eră, Antropocenul. Care sunt dovezile
Fotografie de la Siegfried Poepperl, Pexels
Cercetătorii au identificat un sit geologic care reflectă, spun ei, cel mai bine faptul că planeta a intrat în epoca Antropocenului, un pas major în istorie.
Termenul Antropocen, propus prima dată în 2000 pentru a reflecta modalitatea profundă în care umanitatea a modificat planeta, a devenit un cuvânt extrem de des folosit în mediile academice, unificând mai multe domenii de studiu.
"Când 8 miliarde de oameni au un impact asupra planetei, trebuie să fie şi repercusiuni. Am intrat în noua stare a planetei, şi e clar că aceasta trebuie să fie definită de o nouă epocă geologică", a declarat Colin Waters, profesor onorific la Universitatea Leicester, Şcoala de Mediu, Geografie şi Geologie, citat de CNN.
Un grup format din 35 de geologi, AWG, a calculat în 2016 că epoca Antropocenului a început în jurul anului 1950, la începutul erei testelor armelor nucleare. Asta pentru că urmele geochimice ale acestor teste pot fi găsite peste tot în lume De atunci, cercetătorii au luat în considerare 12 situri care ar putea conţine dovada de care aveau nevoie pentru a-şi susţine teoria. Marţea trecută, însă, s-a anunţat că a fost identificat situl care capturează cel mai bine impactul geologic al Antropocenului. Este vorba despre Lacul Crawford, din Ontario, Canada.
Timpul geologic ne oferă cadrul pentru înţelegerea istoriei de 4,5 miliarde de ani a planetei. Geologii au fragmentat această istorie în eoni, ere, perioade, epoci şi ere, un eon fiind cea mai mare perioadă de timp, era o eră cea mai scurtă.
Spre exemplu, noi acum trăim în Era Meghalayană, parte din epoca Holocenă, care a început la finalul ultimei ere glaciare, acum 11,700 de ani. Epoca Holocenă este parte din perioada Quaternară, cea mai recentă diviziune a erei Cenozoice, parte din Eonul Phanerozoic, care a început acum 539 milioane de ani.
Aceste capitole geologice sunt numite adesea după locul unde au fost studiate prima dată. Spre exemplu, perioada Jurassică este numită aşa după rocile bogate în fosile găsite în munţii Jura din Franţa, în timp ce perioada Cambriană şi-a luat numele din denumirea dată de romani Ţării Galilor.
"Când spun Cambrian, asta nu înseamnă doar o perioadă de timp situată între acum 539 de milioane de ani şi acum 485 milioane de ani, ci şi o mulţime de informaţii despre mediu, tectonică, paleogeografie, şi multe altele. E ca şi cum am vorbit de Evul Mediu, sau de Renaştere", a declarat Andrew Knoll, profesor de Istorie Naturală la Universitatea Harvard.
Dacă va fi aprobat, Antropocenul va fi a treia epocă a perioadei Quaternare. Asta va însemna, de asemenea, că Holocenul a fost o epocă destul de scurtă.
Unde s-a născut Antropocenul
Pentru Antropocen, locaţia propusă este sedimentul de pe albia Lacului Crawford, care sscoate la iveală urmele geochimice ale testelor de bombe nucleare, în special urmele plutoniului, un element radioactiv detectat la nivel global mai ales în recifuri de corali, în gheţari sau în mlaştini.
Celelalte locaţii potenţiale pentru startul Antropocenului au fost o mlaştină din munţii Sudeţi, din Polonia, Lacul Searsville, din California, o parte din fundul Mării Baltice, un golf din Japonia, un crater vulcanic umplut cu apă din China, un gheţar din Antarctica, dar şi două recifuri corale, unul din Australia şi unul din Golful Mexic.
Conform lui Waters, a fost extrem de dificil să se aleagă între aceste situri, dar Lacul Crawford a câştigat pentru că precizia sedimentelor este foarte mare.
Lacul nu este foarte mare, are doar 2,4 hectare, dar este foaret adânc, având aproape 24 de metri, iar sedimentele de la fundul lacului pot fi împărţite în straturi anuale, pentru a marca geochimic activitatea umană.
"Forma lacului restricţionează amestecarea apelor de la fund cu apele de la suprafaţă. Fundul lacului este complet izolat de restul planetei, cu excepţia a ceea ce ajunge cu greu la fund", a declarat Francine McCarthy, profesor de Ştiinţele Pământului la Universitatea Brock din Canada.
"Prezenţa plutoniului este un indicator sumbru al momentului în care umanitatea a devenit o forţă atât de dominantă încât a putut lăsa o amprentă unică asupra planetei", a declarat şi Andrew Cundy, profesor de radiohimie de mediu la Universitatea Southampton.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
