Pacienți cu buton de panică și camere video la terapie intensivă - proiect USR. Adrian Weiner: Trebuie stabilit când oprim suportul vital avansat
Data actualizării:
Data publicării:
Autor: Tiberiu Vasile
WhatsApp
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Freepik
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Freepik
Parlamentarii USR vor înainta un proiect de lege ce prevede obligativitatea dotării saloanelor din spitale cu butoane de panică pentru fiecare pacient, iar unitățile de primiri urgențe și secțiile de terapie intensivă cu camere de supraveghere.

"Propunerea legislativă pe care o gândim şi o vom depune în Parlament în câteva zile spune un lucru fundamental: butonul de panică trebuie să existe în toate saloanele, de la stat şi de la privat, obligatoriu prin lege. Nu pot fi invocate motive financiare. Miliarde de euro intră în sistemul sanitar şi niciodată nu se găsesc bani pentru lucrurile fundamentale care înseamnă încrederea pacientului care apasă pe buton şi măsurarea timpului până la care un cadru medical vine şi ascultă care este nevoia. Alt lucru fundamental este camera video, care nu înseamnă instaurarea sistemului poliţienesc în sistemul sanitar, ci prietenul nostru, atât al pacientului, cât şi al medicului. Camera video face diferenţa între o persoană neglijentă sau rău intenţionată şi cei care îşi fac treaba foarte bine", a afirmat deputatul USR Emanuel Ungureanu, într-o conferinţă de presă.

"Încrederea dintre medic şi pacient trebuie să fie construită prin dialog şi mijloace obiective (camera video)"

Conform lui Ungureanu, accesul la aceste camere video nu ar trebui să fie limitat doar la Poliție și Parchet. "Încrederea dintre medic şi pacient trebuie să fie construită prin dialog şi mijloace obiective (camera video) care să dezvăluie comportamente nepotrivite atât ale medicilor, cât şi ale pacienţilor", a adăugat deputatul.

De asemenea, deputata Cristina Prună, purtătoarea de cuvânt a USR, a susținut necesitatea unei "reforme în sănătate prin care medicii şi pacienţii să fie în centrul sistemului medical românesc".

"Am ajuns să ne fie teamă nouă, pacienţilor, să mergem la spital, iar medicilor să profeseze şi să îşi exercite meseria cu demnitate. Vorbim de o neîncredere profundă în sistemul de sănătate. Bebeluşii arşi la Maternitatea Giuleşti, cazul Alexandra care a strigat în spital după ajutor, cazul de la Spitalul Sfântul Pantelimon reprezintă drame la care ne uităm şi pe care trebuie să le oprim. (...) Fiecare dintre noi a auzit de cineva căruia îi este frică să mai meargă la spital să se trateze. Pacienţii trebuie să aibă în mod real dreptul de a alege, iar medicii să îşi exercite cu demnitate profesia", a transmis Prună.

Ea a reamintit că, acum mai bine de șase luni, USR a propus în Parlament un proiect de lege care ar permite pacienților să își aleagă asigurătorul de sănătate - fie CNAS, fie un asigurător privat care să colaboreze cu spitale publice și private.

Conform USR, "Pilonul 2 al Sănătăţii înseamnă dreptul românilor să-şi redirecţioneze o parte din banii pentru sănătate către orice asigurător de sănătate".

"Monopolurile nu au adus niciodată ceva bun. CNAS are monopol în momentul de faţă (...) A pune plasturi pe probleme punctuale nu înseamnă să rezolvi situaţia sistemului de sănătate", a adăugat Cristina Prună, potrivit Agerpres.

"Este necesară, poate fi făcută prin norme, nu e neapărat nevoie de o lege"

Despre această inițiativă, deputatul USR și medicul Adrian Wiener ne-a spus: "Este necesară, poate fi făcută prin norme, nu e neapărat nevoie de o lege, dar trebuie dezbătută cu toate părțile implicate, de la asociațiile de pacienți până la Minister, ca să se delimiteze paliația de situațiile în care pacienții se află în fază terminală și nu mai este justificat suportul vital avansat. E un gest care consumă resurse politice și, de aceea, a fost evitată dezbaterea în spațiul public - ar putea apărea speculații populiste care să susțină că politicienii vor să deconecteze pacienții de la aparate n.r.. Trebuie stabilit când pacientul nu mai are nicio șansă, de aceea problema nu a fost abordată. Vorbim despre deconectarea de la terapii de suport vital. Trebuie să ne punem problema dacă e etic față de pacienți să fie ținuți, fără limită, pe aparate, trebuie stabilit când oprim suportul vital avansat. E nevoie de o astfel de discuție în societate, nu e acoperită de legea prevenției. Nu vorbim despre eutanasie sau asistența în vederea sinuciderii. În cazul morții cerebrale, situația este clar definită. Dar când nu e pacientul în această situație, nu e acoperit de legislație", a spus Adrian Weiner în exclusivitate pentru DC News. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel