Nu am instrumentele necesare să fac testul de sarcină al guvernanților și să spun dacă ei vor face sau nu vor face ordonanța de amnistie și grațiere. Însă pot spune câteva lucruri clare. 1. Amnistia nu se vorbește, ci se face. Așa se întâmplă în istorie. 2. Se face prin ordonanță de urgență și nu prin lege în Parlament. În toată istoria în România au fost doar două situații în care s-a făcut prin Parlament, restul s-au făcut numai prin decrete sau ordonanțe. 3. Nu se face o ordonanță de urgență pentru un om, dar nici nu se refuză pentru un om pentru că ar fi la fel de imoral. În Europa s-au dat ordonanțe de urgență după anul 2000 în următoarele țări: Albania, Azerbaijan, Cehia, Muntenegru, Rusia, Serbia, Slovenia, Franța, iar în Cehia s-a dat de Anul Nou. 

În România, între 23 august 1944 - 1 septembrie 1948 s-au dat 23 de decrete. Între 1953 și 1989, 29 au fost. Între 1966 și 1988, au beneficiat de amnistie și grațiere 313.785 de persoane. Din 1989 până în 1997, când s-a dat ultima lege de acest gen, s-au dat 2 decrete. De 17 ani nu a mai existat o asemenea lege în România. În orice stat sănătos la cap se fac asemenea lucruri., a spus jurnalistul Sorin Roșca Stănescu, în emisiunea Andreei Crețulescu, la România TV.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News