Intoxicația cu ciuperci este un incident destul de frecvent care rezultă din consumul de specii ce conțin otrăvuri cu potențial letal pentru om. 

Există aproximativ 100 de specii de ciuperci otrăvitoare, în jur de 20 de specii fiind fatale pentru om. 

Otrăvirile apar mai ales la culegătorii amatori, când aceştia confundă ciupercile comestibile cu speciile otrăvitoare. Dar și cele comestibile pot deveni otrăvitoare. Specialiştii spun că ploile din ultima vreme au făcut că sporii otrăvitori să ajungă şi pe ciupercile comestibile. Şi NU se pot deosebi.

Alte cauze ale intoxicației sunt pregătirea sau depozitarea defectuoasă, precum şi sensibilitatea la ciuperci.

Buretele viperei verde

Aproape 90% dintre otrăvirile cu ciuperci sunt cauzate de buretele viperei verde, care se confundă cu ciuperca champignon. Ea conţine două otrăvuri puternice: foloidina intră în reacţie cu filamentele actine ale celulelor hepatice şi le distruge, în timp ce amatinina împiedică mecanismele de reparare (sinteza acidului ribonucleic) şi împiedică însănătoşirea ficatului. O singură ciupercă poate distruge complet ficatul.

Simptomele de otrăvire apar la 8-24 de ore după consum, mai întâi la nivel digestiv şi aşa apar durerile de burtă şi vărsăturile, scaune apoase. Pacientul crede că are o toxiinfecţie alimentară şi de cele mai multe ori se tratează singur. Simptomele pot dispărea, însă nu şi otrava. Ea ajunge în sânge şi apoi în ficat şi rinichi. Aşa se face că oamenii merg la doctor când insuficienţa hepatică este deja instalată. Cedarea ficatului duce la deces.

Zbârciogul

Zbârciogul de primăvară face parte dintre ciupercile care pot fi consumate doar dacă sunt preparate corect. Otrava sa, girometrina, se descompune şi se evaporă dacă dă în clocot de două ori. Dacă ciuperca nu este gătită corespunzător, la 2-24 ore de la consum apar reacţii de otrăvire sub forma vărsăturilor şi a diareii.

Otrăvurile din ciuperci nu sunt distruse prin fierbere, nu există nicio metodă casnică de a detecta de a fi sau nu comestibilă cum ar fi punerea în contact cu obiecte de argint sau alte metale. Singura metodă este analiza de laborator.

Mâncaţi doar ciperci care au fost verificate înainte, adică cele cumpărate din magazin. În nicun caz nu riscaţi să le culegeţi din pădure sau să le cumpăraţi de la vânzătorii ambulanţi. Cei mai mulţi dintre ei nu au autorizaţie de vânzare, deci marfa nu este verificată.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News