Organizaţiile de mediu iau măsuri juridice împotriva noilor reguli ale UE care etichetează viitoarele investiţii în centralele nucleare sau în infrastructura de gaz ca fiind prietenoase cu mediul, conform unui comunicat publicat luni, relatează DPA.

Un grup de organizaţii de mediu, printre care WWF şi Greenpeace, a înaintat o moţiune prin care cere Comisiei Europene să revizuiască regulamentul şi în cele din urmă să îl retragă.

În cazul în care Comisia Europeană nu va retrage legislaţia, activiştii de mediu intenţionează să sesizeze Curtea Europeană de Justiţie (CEJ).

Începând din ianuarie, gazul şi energia nucleară ar urma să fie incluse într-o aşa-numită taxonomie, care defineşte zonele în care cetăţenii şi companiile pot investi bani pentru a combate schimbările climatice.

Măsura a fost aprobată de Parlamentul European şi statele membre, în ciuda criticilor că arderea gazului produce dioxid de carbon (CO2) care este dăunător pentru mediu şi că nu există o soluţie definitivă pentru depozitarea deşeurilor radioactive de la centralele nucleare.

Organizaţiile de mediu susţin că noua clasificare încalcă legislaţia UE privind clima şi contrazice obiectivele Acordului de la Paris asupra climei de a limita, dacă este posibil, încălzirea globală la 1,5 grade Celsius.

Unii activişti evidenţiază că preţurile la gaz sunt principala sursă a creşterii costului vieţii, iar promovarea energiei bazate pe gaz ar fi contrară obiectivelor UE privind energia curată.

Criticile din partea organizaţiilor de mediu la adresa politicilor CE privind clima s-au înmulţit în ultimele zile.

Un alt grup de activişti a deschis un proces la CEJ vineri prin care contestă clasificarea de "prietenoase cu mediul" acordată unor proiecte de bioenergie şi de silvicultură, susţinând că o astfel de etichetare ar alimenta defrişările.

Săptămâna trecută, unele organizaţii nonguvernamentale s-au retras dintr-o platformă consultativă care a lucrat la noua clasificare împreună cu Comisia Europeană. notează Agerpres.

România se pregătește intens de iarna rusă. Gradul de umplere a depozitelor de gaz a ajuns la 80%

România a atins, sâmbătă, un grad de umplere a depozitelor de gaze de 80% din capacitatea totală, potrivit datelor furnizate pentru Agerpres, de către Transgaz.

Stocarea gazelor în depozite va continua până la 30 octombrie.

Gradul de 80% reprezintă pragul minim aprobat pentru România în noul regulament al Comisiei Europene.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri, că la nivelul Uniunii Europene stocurile comune de gaze au ajuns la 84%.

"Prietenii noştri din ţările baltice au depus eforturi uriaşe pentru a pune capăt dependenţei lor de Rusia. Au investit în energia din surse regenerabile, în terminale GNL şi în conducte de interconectare. Toate acestea au fost înfăptuite cu costuri ridicate, însă dependenţa de combustibilii fosili din Rusia are un preţ mult mai mare. Trebuie să ne debarasăm de această dependenţă în întreaga Europă. Am convenit aşadar să constituim stocuri comune. Am ajuns deja la 84%: mai mult decât obiectivul pe care ni l-am fixat", a spus von der Leyen.

Ce se va întâmpla cu Rep. Moldova dacă Rusia le taie gazul transnistrenilor. Chifu: Va fi o situație complicată. Noi le vom oferi acest gaz

Iulian Chifu, analist de politică externă, a comentat un scenariu foarte probabil: întreruperea furnizării de gaz prin Zona Separatistă către Republica Moldova. 

Iulian Chifu a explicat, în interviul acordat DCNews și DefenseRomania, ce se va întâmpla în cazul în care Rusia va decide să oprească furnizarea de gaz către Republica Moldova prin conductele ce străbat Transnistria. Din punctul său de vedere, acest scenariu ar fi foarte probabil iar în acest sens, consilierul de stat a detaliat modul în care România va interveni pentru a sprijini Republica Moldova.

”Gazul rusesc curge prin Ucraina, în momentul de față, către un număr de destinații. De ce? Pentru că există acea zonă separatistă nistreană controlată de ruși. În momentul în care gazul s-a închis, din orice motiv, în partea cealaltă, Republica Moldova are de unde să ia gaz. În schimb, zona separatistă nu are de unde să ia, pentru că nu are cum plăti. Zona separatistă există pentru că primea gaz mai degrabă degeaba sau pe contul Republicii Moldova din care, pe de o parte, produce curent electric, care se vinde tot în Republica Moldova, sigur la preț avantajos comparativ cu prețul pieței, și în egală măsură alimentează și susține supraviețuirea regiunii separatiste.

Ei bine, gândiți-vă că, în momentul de față, blocarea gazului pe această variantă pentru Republica Moldova va fi o situație complicată, pentru că vor trebui să se alimenteze cu gaz. Noi le vom oferi acest gaz. Sigur, există resurse pentru a putea acoperi necesarul Republicii Moldova și mă refer la ”malul drept”, nu din Transnistria”, a declarat Iulian Chifu.

”Pe de altă parte, și Republica Moldova a făcut demersuri, în diferite locuri, pentru a obține, la rândul ei. E parte a achiziției comune a Uniunii Europene pentru diferite categorii de gaz, dar, sigur, la prețul pieței - care nu e neapărat cel mai accesibil cetățenilor moldoveni obișnuiți cu gaz ieftin -, dar și pe dimensiunea gazului, a curentului electric, a păcurii sau a lemnelor de foc. Pe toate aceste dimensiuni, România va putea susține Republica Moldova în condițiile în care gazul s-ar opri”, a fost de părere Iulian Chifu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News