Adrian Vasilescu susține că ordonanța privitoare la noile măsuri fiscale a derutat foarte multă lume și mai ales băncile.

Consultantul de strategie al Băncii Naţionale a României (BNR), Adrian Vasilescu, este de părere că Ordonanţa privind noile măsuri fiscal-bugetare "a derutat foarte multă lume şi băncile încă nu s-au dezmeticit".

"Această Ordonanţă care a derutat foarte multă lume, a fost dată repede, băncile încă nu s-au dezmeticit, încă nu există o analiză riguroasă a textelor, pentru că nu există niciun fel de norme date de Guvern care să spună exact cum se aplică Ordonanţa. Unii încă mai întreabă: se va plăti trimestru de trimestru sau va fi o plată un calcul la nivelul anului. Dacă citim cu atenţie textul acesta duce la ideea că în fiecare trimestru vor veni cu plata, în condiţiile în care ROBOR-ul are două scadenţe importante, la trei luni şi la şase luni, şi dacă se ridică la peste 2%, taxa se aplică. Nu există niciun fel de şanse ca ROBOR-ul să vină sub 2% în momentul de faţă, pentru că ROBOR este o dobândă. Dobânda este strâns legată de inflaţie, sunt ca două surori siameze. Inflaţia acum scade, dar nu sub 2%. Abia am adus inflaţia, cu chiu cu vai, la nivelul de azi, în condiţiile în care au fost şocuri inflaţioniste determinate de regularizări ale preţurilor la energie electrică, gaze, energie termică", a susţinut Vasilescu, la Digi24.

Citește și: Alegeri prezidențiale. Alex Coita: Strategia PSD-ALDE. Ținta e Iohannis

Sper că nu este adevărat

 

Adrian Vasilescu a adăugat că Banca Naţională a transmis un răspuns Ministerului Finanţelor la invitaţia făcută Guvernatorului Mugur Isărescu de a discuta cu ministrul Eugen Teodorovici, în sensul în care "discuţia trebuie să aibă loc în singurul cadru legal în care se poate desfăşura, în Comitetul Naţional de Supraveghere a Macroprudenţialităţii".

"Să nuanţăm textual, ministrul Finanţelor a spus aşa: "Aud că Banca Naţională face presiuni asupra băncilor să nu coboare nivelul ROBOR-ului. Sper că nu este adevărat". Sigur, un ministru al Finanţelor nu poate să spună că "Aud", are calcule şi informaţii exacte. Sigur că dacă apelează la logică o să afle că nu există posibilitatea ca Banca Naţională să intervină la bănci. Banca Naţională nu este Ministerul Băncilor, iar băncile nu sunt subordonate Băncii Naţionale. Băncile au interese divergente, uneori, cu Banca Naţională, pentru că ele sunt unităţi care trăiesc din profit şi când profitul nu mai e, banca nu mai este. A venit o invitaţie scrisă (de la Ministerul Finanţelor la BNR, n.r) şi ministrul a primit un răspuns scris de la Banca Naţională că această discuţie nu poate să fie o şuetă într-un cabinet. Discuţia trebuie să aibă loc în singurul cadru legal în care se poate desfăşura, în Comitetul Naţional de Supraveghere a Macroprudenţialităţii", a spus oficialul BNR.

"Acest Comitet este făurit într-un sistem european"

 

Acesta a menţionat, totodată, că recomandările emise de comitetul de specialitate trebuie analizat de către Guvern, iar dacă acesta din urmă nu este de acord cu prevederile respective "să răspundă public Comitetului Naţional pentru Macroprudenţialitate şi să argumenteze punctual de ce crede că nu sunt oportune măsurile recomandate".

"Acest Comitet este făurit într-un sistem european şi îl au toate ţările europene. Noi ne-am chinuit doi ani şi jumătate cu un proiect de lege până când, în sfârşit, s-au făcut un asemenea comitet. Comitetul urmăreşte, în primul rând, riscurile care apar în sistemul financiar şi care pot să atace stabilitatea financiară a ţării. Când apar astfel de riscuri, Comitetul este obligat, prin lege. să facă recomandări Guvernului. Legea spune mai departe că Guvernul nu poate să rupă textul care vine de la acest Comitet şi să-l arunce la coş. Guvernul trebuie să-l analizeze şi dacă este de acord, să-l aplice, dacă nu trebuie să răspundă public Comitetului Naţional pentru Macroprudenţialitate şi să argumenteze punctual de ce crede că nu sunt oportune măsurile recomandate. Aceste răspunsuri trebuie să le vadă toată societatea românească. În prezent, acest comitet s-a reunit pentru a discuta această problemă (Ordonanţa 114, n.r.)", a afirmat consultantul de strategie al BNR.

Citește și: Dide, ADMIS la Jandarmerie după ce și-a depus candidatura

"Astfel de situaţii au mai fost, nu este unica"

 

Vasilescu a subliniat că, la momentul actual, nu este contextul potrivit pentru a veni un şoc în sistemul bancar, întrucât "băncile au un rol foarte important ca să susţină creşterea economică a ţării, prin multe acţiuni".

"Astfel de situaţii au mai fost, nu este unica, dar de data asta contează contextul, şi contextul nu este potrivit pentru a veni un şoc în sistemul bancar. În orice societate, băncile au un rol foarte important ca să susţină creşterea economică a ţării, prin multe acţiuni. Banca Naţională susţine şi ea creşterea economică, pentru că şi ea a fost supusă prin şocuri, şi a fost pusă în situaţie de a se lupta cu inflaţia. Când inflaţia s-a dus la 5,40%, dobânda de politică monetară a Băncii Centrale ar fi trebuit să fie peste rata inflaţiei. BNR nu a putut să lovească peste rata inflaţiei, pentru că suntem într-o Europă în care dobânzile sunt în jur de 2% sau spre 0%, dobânda Băncii Centrale Europene", a explicat reprezentantul Băncii Naţionale.

Ordonanţa de Urgenţă 114 din 29 decembrie 2018 instituie taxe noi pe cifra de afaceri pentru sectorul energetic şi telecom, precum şi taxe pe activele din sistemul bancar.

În energie, companiile vor plăti o contribuţie de 2% din cifra de afaceri iar în telecom această contribuţie este de 3%. Totodată, preţul gazelor şi al energiei electrice va fi plafonat la 68 lei/MWh în perioada 1 aprilie 2019 - 28 februarie 2022, iar ANRE va elabora în ianuarie o metodologie în acest sens.

Pe de altă parte, Guvernul a decis impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui nivel al ROBOR mai mare de 2%, contribuţie numită iniţial de autorităţi "taxă pe lăcomie".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News