Noi descoperiri sugerează că o întâlnire între Sistemul Solar și o stea care trecea prin zonă ar fi putut modifica orbita Pământului în trecut.

În urmă cu aproximativ 56 de milioane de ani, la granița dintre Paleocen și Eocen, temperatura Pământului s-a încălzit cu până la 8 °C, potrivit Science Alert.

Cercetătorul Nathan Kaib de la Institutul de Științe Planetare și astrofizicianul Sean Raymond de la Laboratorul de Astrofizică din Bordeaux sugerează că o întâlnire întâmplătoare ar fi fost cauza pentru acel eveniment.

Simulările lor arată că o stea care trece pe lângă Sistemul Solar ar fi putut introduce o perturbare suficientă a orbitelor planetare pentru a devia ușor Pământul.

„Unul dintre motivele pentru care acest lucru este important este pentru că înregistrările geologice arată că schimbările în excentricitatea orbitală a Pământului însoțesc fluctuațiile climei Pământului”, spune Kaib.

„Dacă vrem să căutăm cel mai bine cauzele anomaliilor climatice antice, este important să avem o idee despre cum arăta orbita Pământului în timpul acelor episoade”, a adăugat el.

Pe baza înregistrărilor geologice, știm că Pământul s-a încălzit cu mai mult de 5 până la 8°C în perioada cunoscută sub numele de Maximul termic Paleocen-Eocen. În plus, schimbările dramatice Pământului se pot corela cu schimbările în modul în care Pământul orbitează Soarele. 

„S-a propus deja că excentricitatea orbitală a Pământului a fost deosebit de mare în timpul acestui eveniment”, explică Kaib, „dar rezultatele noastre arată că stelele trecătoare fac predicții detaliate despre evoluția orbitală a Pământului extrem de incerte”.

În general, oamenii de știință încearcă să reconstruiască evoluția orbitei Pământului încercând să „deruleze” Sistemul Solar prin simulări. Cercetătorii insistă însă că aceste simulări includ numai Sistemul Solar în mod izolat și nu iau în considerare galaxia mare, populată și dinamică în care se află.

Deși există mult spațiu gol în spațiu, totul în galaxie se mișcă și nu pe aceeași orbită, traiectorie sau viteză. Alte stele pot trece pe lângă Soare având orbite cu totul diferite. Și, dacă acest lucru s-ar întâmpla, interacțiunea gravitațională cu Sistemul Solar ar putea avea un efect asupra planetelor.

Sistemul solar este relativ stabil, dar orbitele pot fi modificate destul de ușor. Orbita Pământului, de exemplu, este strânsă în mod regulat de planetele gigantice, care efectuează modificări pe perioade lungi ale excentricității sale orbitale, înclinării axiale și precesiei.

Aceste schimbări, care au loc de-a lungul a zeci de mii de ani, se numesc cicluri Milankovitch.

Kaib și Raymond au vrut să știe dacă o stea care trecea prin zonă ar putea avea un efect similar, chiar și de la o distanță semnificativă. Munca lor s-a concentrat pe un singur eveniment cunoscut. Cu aproximativ 2,8 milioane de ani în urmă, o stea asemănătoare Soarelui numită HD 7977 a trecut pe lângă Sistemul Solar, potențial atât de aproape încât a intrat în Norul lui Oort.

Este posibil să fi trecut la o distanță de aproximativ 31.000 de unități astronomice, adică de 31.000 de ori distanța dintre Pământ și Soare și prea departe pentru a fi avut un efect prea mare. În același timp, e posibil să fi ajuns la 4.000 de unități astronomice.

La efectuarea simulărilor, cercetătorii au descoperit în mod constant că distanțele mai apropiate de capătul mai mic al intervalului au un fel de influență gravitațională asupra mișcărilor planetelor în raport cu Soarele.

Cercetătorii au estimat că o stea trece pe la 50.000 de unități astronomice la fiecare milion de ani și la 10.000 de unități astronomice la fiecare 20 de milioane de ani.

Aceasta înseamnă că este absolut posibil ca o stea care trece să fi afectat clima Pământului în trecut – și poate chiar să fi jucat un rol în maximul termic.

Studiile viitoare privind evoluția pe termen lung a Sistemului Solar ar trebui să țină cont de acești trecători misterioși prin apropierea sistemului solar, spun Naib și Raymond.

„Arătăm că întâlnirile stelare joacă un rol important în evoluția dinamică pe termen lung a Sistemului nostru Solar”, scriu ei în lucrarea lor.

„Deși este nevoie de zeci de milioane de ani pentru ca efectele trecerilor stelare să se manifeste semnificativ, evoluția orbitală pe termen lung a Pământului și a restului planetelor este legată de aceste stele”, au mai precizat cei doi.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News