Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, nu se arată încrezător în schimbarea, într-un termen scurt, a atitudinii Olandei în privința aderării României la spațiul Schengen, în pofida faptului că alegerile parlamentare de miercuri, 12 septembrie, au fost câștigate de liberalii olandezi (VVD), conduşi de premierul în exerciţiu, Mark Rutte.

Leonard Orban nu are mari așteptări în privința unei eventuale schimbări de atitudine a Olandei față de aderarea României la Schengen. Ministrul Afacerilor Europene a declarat, joi, la RFI că se aşteaptă "în continuare la o rezervă consistentă din partea Olandei sau la dificultăţi importante din partea Olandei".

Potrivit oficialului de la București, "Până să se formeze Guvernul, de obicei durează foarte mult în Olanda şi rămâne de văzut, pentru că am văzut şi dăţile trecute ce s-a întâmplat cu formarea Guvernului, cu partidele care au susţinut din Parlament fostul Guvern. Deci nu m-aş hazarda acum să fac pronosticuri legate de cum va arăta viitorul Guvern".

Despre următorul Consiliu JAI, programat în octombrie, Leonard Orban manifestă ”prudență”, în legătură cu eventuale modificări ale stării de fapt:  "Nu ştiu. Evoluţiile pot fi imprevizibile (...). Sunt prudent. Nu exclud şi o posibilitate, sigur, e limitată, dar nu exclud ca să poată exista o fereastră de oportunitate". Solicitat să explice mai exact ce înseamnă asta, Orban a răspuns: "O acceptare la nivelul tuturor statelor membre a faptului că de exemplu, în paralel cu reforma guvernanţei Schengen poate fi acceptată şi lărgirea Spaţiului Schengen în etape, pentru că de fapt în etape, asta a fost soluţia de compromis negociată, nu imediat ridicarea controalelor la frontierele terestre, ci ulterior şi în primul rând, ridicarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime".

Întrebat dacă anularea Consiliului JAI din 19-20 septembrie și transferarea temei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen pe agenda reuniunii JAI din 25-26 octombrie înseamnă automat și luarea unei decizii în acest sens, Leonard Orban a răspuns: "Nu, nu, nu înseamnă deloc! Punctul va fi pe agendă, dar rămâne de văzut dacă va fi doar un punct de informare sau se vor întruni condiţiile pentru luarea unei decizii. A supune la vot în condiţiile în care nu există unanimitate, nu există certitudinea unei unanimităţi implică nişte riscuri majore, pentru că dacă e supusă decizia la vot şi există unul sau mai multe state membre care se opun, întreg procesul trebuie reluat, toate procedurile trebuie reluate, ceea ce presupune iar un timp suplimentar până la pregătirea unei noi decizii. Va fi supus la vot numai în măsura în care va exista certitudinea unei unanimităţi, a unui acord din partea tuturor statelor membre", a conchis Leonard Orban.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News