Oraşul în care nu se respectă regulile de circulaţie. Bulai: Am fost curios care e rata accidentelor. Aproape identică cu Germania, unde se respectă tot
Autor: Florin Răvdan | Publicat pe: 28 noi 2022, 21:51
WhatsApp
Fotografie de la Ahmet Kurt, Pexels
Fotografie de la Ahmet Kurt, Pexels
Sociologul Alfred Bulai a vorbit, în cadrul emisiunii Nod în Papură, despre un oraş în care nu se respectă regulile de circulaţie. Paradoxal, spune sociologul, rata accidentelor de acolo este identică cu cea din Germania, unde regulile se respectă cu sfinţenie. 

"Am ajuns la un moment dat la o conferinţă în Napoli, în Sicilia. Acolo e o chestie foarte drăguţă, nu au reguli de circulaţie, mergi pe unde vrei. Treci strada aşa, cum vrei. Maşinile se opresc, nu te înjură nimeni. Asta e faza cea mai amuzantă. Motocicliştii circulau atunci pe toate sensurile, părea că au un drept al lor de a circula pe contrasens. 

În prima zi, mi-am dat seama că am traversat aşa, ca în România, pe unde am prins, şi s-a oprit o coloană mare de maşini. Nu m-au înjurat, nu m-au spurcat, m-au lăsat să trec. Şi am văzut că se întâmplă foarte des. 

Ei bine, am fost curios să aflu care este rata de accidente. Eram cu regretatul Vintilă Mihăilescu şi am căutat amândoi rata de accidente în trei ţări. Am găsit pe Napoli şi pe toată Germania. Rata accidentelor în Napoli era aproape identică cu cea din toată Germania, unde se respectă regulile. Acolo, dacă e roşu la semafor, şi e două noaptea, se stă la roşu. Aveau rata accidentelor aproape identică. La noi, în România, rata era de aproape zece ori mai mare. Şi ştii de ce? 

În Italia moştenesc o formulă culturală, că nimeni nu are prioritate. Degeaba ai prioritate, te uiţi în stânga şi dreapta. Ceea ce înseamnă că toată lumea era vigilentă. În Germania, se respectă regulile. În România, ne facem că respectăm regulile în stil german, dar nu le respectăm, în stil italian", a precizat Alfred Bulai. 

"E cum am mai spus şi eu. Degeaba ţi-ai luat şubă pe tine dacă eşti în pantaloni scurţi. Eşti neasortat. Normal că ţi-e frig!", a intervenit Val Vâlcu. 

"

Paradoxul cu maşinile electrice, semnalat de un economist Harvard: Nu ştiu pe nimeni în situaţia asta

Maşinile electrice, deşi reprezintă o soluţie pentru un viitor mai puţin poluat, pun planeta într-o situaţie paradoxală. 

Keller Strother, cetăţean american, şi-a cumpărat primul Tesla Roadster în 2011. Încă are această maşină, deşi în garajul său şi-au mai făcut loc de atunci alte două modele Tesla şi un model Porsche 911 vintage, al cărui motor termic a fost înlocuit cu unul electric şi o baterie. 

Astfel, într-o lume în încălzire, în care unul din patru americani vrea să îşi cumpere un vehicul electric, Strother are deja patru. 

"Tehnologia este viabilă şi este o soluţie la îndemână. Plus că mereu am fost un pic obsedat să am instrumentele ideale la îndemână", a declarat bărbatul, citat de Bloomberg. 

Achiziţiile de vehicule electrice sunt în creştere în SUA, însă ce nu arată statisticile este că acestea sunt achiziţionate în gospodării unde deja există cel puţin un alt astfel de model. 

"Oamenii greşiţi cumpără aceste maşini. În plus, modul în care oamenii folosesc aceste maşini face dificil ca acestea să ofere un avantaj din punct de vedere al emisiilor", declară Ashley Nunes, economist Harvard. 

Într-un sondaj recent realizat de Bloomberg, 14% dintre conducătorii de vehicule electrice spun că deţin mai mult de o astfel de maşină, în timp ce 6% afirmă că au cel puţin trei. 

Aceste achiziţii repetate nu sunt o problemă, dar ridică problema unui paradox. Un vehicul electric este un decarbonizator în măsura în care înlocuieşte atât emisiile unei maşini pe combustibil fosil, dar şi emisiile necesare pentru fabricare. Astfel, aceasta trebuie să parcurgă distanţe mari pentru a fi eficientă din acest punct de vedere. Aşadar, acolo unde o singură persoană deţine trei sau patru astfel de maşini, tendinţa este ca acestea să fie cât mai puţin rulate. Dacă un vehicul electric stă în garaj, atunci este clar că un vehicul pe combustibil fosil este mai prietenos cu mediul, pentru că fabricarea sa nu necesită o amprentă de carbon atât de mare. 

În acest moment, cei mai mulţi americani nu îşi pot permite un vehicul electric nou. Astfel, producţia ar putea stagna în următorii ani. În plus, pentru ca maşina să compenseze amprenta de carbon necesară producţiei, trebuie să ruleze minimum 10 ani. 

"Aici apare problema, de fapt. Nu ştiu pe nimeni care să conducă aceeaşi maşină electrică de 10 ani. Voi ştiţi pe cineva?", a concluzionat Nunes, economistul de la Harvard.  CITEŞTE MAI MULTE AICI

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?