Tabletă
Desktop
Data publicării:
ONU vrea o schimbare completă a sistemului energetic la nivel global
Fotografie de la Burak The Weekender, Pexels
Aprovizionarea cu electricitate ''curată'' trebuie să se dubleze până în 2030 pentru a evita ca schimbările climatice să compromită securitatea energetică mondială, au declarat Naţiunile Unite marţi, potrivit France Presse.
Sectorul energetic nu este doar o sursă majoră de emisii care se află la originea schimbărilor climatice, dar este şi vulnerabil la schimbările care însoţesc încălzirea planetei, subliniază într-un nou raport - dat publicităţii marţi - Organizaţia Meteorologică Mondială a ONU (OMM).
Dacă lumea nu evoluează într-un ritm mai rapid spre surse curate de energie pentru a încetini criza climatică, condiţiile meteorologice şi un stres hidric cu caracter mai extrem vor pune securitatea noastră energetică în pericol şi ar putea chiar să compromită aprovizionarea noastră cu energie regenerabilă, avertizează documentul.
'Timpul nu este de partea noastră, iar clima se schimbă sub ochii noştri', insistă şeful OMM, Petteri Taalas, într-un comunicat. 'Avem nevoie de o transformare completă a sistemului energetic mondial', subliniază el.
Energia, la originea a trei sferturi din emisiile de gaze de sferă
Şeful OMM aminteşte că sectorul energetic se află la originea a aproximativ trei sferturi din emisiile mondiale de gaze cu efect de seră, subliniind că 'sunt vitale trecerea la forme curate de producere a energiei ... şi ameliorarea eficienţei energetice'.
Dar, avertizează Taalas, atingerea obiectivului de emisii nete zero până în 2050 nu va fi posibilă decât 'dacă ne dublăm aprovizionarea cu electricitate cu emisii scăzute în următorii opt ani'. Zero-net sau neutralitatea carbonului va fi atinsă atunci când emisiile de dioxid de carbon provenind din activităţile umane vor fi echilibrate la scară mondială prin absorbţiile de CO2 într-o anumită perioadă.
Acest raport al OMM privind starea serviciilor climatologice, un document anual care se concentrează în acest an pe energie, subliniază importanţa din ce în ce mai mare a accesului la informaţii şi la servicii meteorologice, hidrologice şi climatice fiabile pentru a asigura rezilienţa infrastructurilor energetice şi a răspunde cererii în creştere.
Impactul evenimentelor meteorologice, hidrologice şi climatice - devenite mai extreme, mai frecvente şi mai intense din cauza încălzirii globale - asupra siguranţei accesului la energie este deja notabil, evidenţiază OMM în raportul său.
Cu titlu de exemplu, organizaţia citează întreruperile masive de curent cauzate de un val de căldură istoric în Buenos Aires în ianuarie.
În 2020, 87% din electricitatea mondială produsă de centralele termice, nucleare şi hidroelectrice depindea direct de accesul la apă, evocă OMM.
În acelaşi timp, o treime din centralele termice care au nevoie de apă dulce pentru funcţionarea lor se găsesc în zone cu un puternic stres hidric - la fel ca 15% din centralele nucleare existente -, pondere care se aşteaptă să ajungă la 25% în următorii 20 de ani, scrie Agerpres.
Un alt risc pentru aceste centrale este că, deseori fiind situate pe coastă, sunt potenţial vulnerabile la creşterea nivelului mării şi la inundaţii.
OMM estimează totodată că 11% din capacitatea hidroelectrică mondială este situată în zone cu stres hidric ridicat, în timp ce mai mult de un sfert din barajele hidroelectrice existente şi aproape un sfert din barajele proiectate se află în bazine fluviale ce se confruntă în prezent cu o penurie medie sau ridicată de apă, indică OMM.
Trecerea la energii regenerabile va contribui la atenuarea stresului hidric mondial în creştere, potrivit raportului, care relevă că volumul de apă utilizat de energia solară şi eoliană este mult mai mic decât cel utilizat de centralele electrice tradiţionale.
Deocamdată, promisiunile ţărilor 'sunt mult sub' ceea ce este necesar pentru a atinge obiectivele stabilite de Acordul de la Paris din 2015 privind schimbările climatice.
Potrivit raportului, investiţiile mondiale în energiile regenerabile 'ar trebui să se tripleze până în 2050 pentru a pune lumea pe o traiectorie net zero'.
OMM îndeamnă la mai multe investiţii în energiile curate în Africa. Acest continent, care se confruntă deja cu secete devastatoare şi alte efecte grave ale schimbărilor climatice, nu a colectat decât 2% din investiţii pentru energiile curate în cursul ultimelor două decenii.
Cu toate acestea, cu 60% din cele mai bune resurse solare din lume, Africa are potenţialul de a deveni un actor major în ce priveşte producţia de energie solară, semnalează OMM.
Potrivit raportului, 'accesul la energie modernă pentru toţi africanii necesită investiţii de ordinul a 25 miliarde de dolari pe an', echivalentul a aproximativ 1% din investiţiile energetice mondiale de la ora actuală.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
