Data publicării:
Olandezii spun că nu au „un glob de cristal” ca să afle unde e coiful de aur de la Coțofenești. Un nou suspect a fost reținut

Poliția Olandei de Nord a arestat marți un alt suspect în cazul furtului coifului de aur de la Coțofenești și brățărilor dacice de la Muzeul Drents din Assen, în ianuarie.
Este cea de-a cincea arestare în cazul furtului de la Muzeul Drents și este vorba de un bărbat în vârstă de 36 de ani. El a fost reținut într-o locuință din orașul său natal, Alkmaar, potrivit NoordHoolands Dagblad.
Potrivit informațiilor, nu este vorba de persoana care a apărut pe camerele de supraveghere într-un magazin de hardware din Assen. Suspectul va fi interogat în legătură cu furtul comorilor. De asemenea, mai multe suporturi digitale de date au fost confiscate din locuința sa pentru a fi examinate. Anterior, patru suspecți au fost reținuți în acest caz, trei dintre aceștia fiind încă în arest.
CITEȘTE ȘI - Coiful de aur de la Coțofenești: Olandezii admit că ancheta e în impas
„Din păcate, nu avem un glob de cristal”, a spus un purtător de cuvânt al poliției în legătură cu depistarea locului în care ar putea să fie coiful de aur de la Coțofenești și brățările dacice, potrivit rtvdrenthe.
„Investigația continuă. Prioritățile sunt și au fost căutarea comorilor de artă. Investigația va continua cu siguranță în perioada următoare”, a mai zis el.
Anterior acestor informații, procurorul-șef din Țările de Jos de Nord a anunțat că există suficiente informații și piste de lucru astfel încât obiectele să fie găsite cât mai curând.
„Ne așteptăm să găsim obiectele”, a spus Diederik Grieve despre coiful de aur de la Coțofenești și brățările dacice în emisiunea Radio Drenthe Cassata.
CITEȘTE ȘI - Un coif ca cel de aur de la Coțofenești a apărut într-o vitrină din Assen / foto în articol
Coiful de la Coţofeneşti, o piesă de valoare inestimabilă pentru România
„Coiful princiar getic de la Coţofeneşti, secol IV î. Hr. a fost descoperit întâmplător în 1928, în satul Coţofeneşti, comuna Vărbilău, judeţul Prahova. Piesa fusese îngropată izolat într-o aşezare Latène, deci într-un mediu local traco-getic.
Calota conică din foaie de aur (partea superioară lipseşte), este ornată de rozete conice dispuse în rânduri orizontale. Frontalul dreptunghiular, decorat cu o pereche de ochi proeminenţi şi sprâncene răsucite în sus este tipic getic. Pe obrăzarele fixe, dreptunghiulare, de asemenea specifice geților, este reprezentată câte o scenă de sacrificiu înfățișând un războinic înjunghiind un berbec, iar fiecare obrăzar are câte un orificiu la bază. Apărătoarea de ceafă, dreaptă, este împărţită în două registre decorate cu animale fantastice.
Ca şi în cazul coifurilor princiare getice de la Cucuteni-Băiceni, judeţul Iaşi, Peretu, judeţul Teleorman, Agighiol, judeţul Tulcea şi Porţile de Fier, judeţul Mehedinţi, se remarcă şi la piesa descoperită la Coţofeneşti influenţele stilistice persane şi greceşti sau scitice, cum sunt scenele de sacrificiu, care ornamentează obrăzarele, sau decorul de frize cu animale fantastice de pe apărătoarea de ceafă, dar şi elemente specific getice, cum sunt reprezentarea ochilor apotropaici de pe frontal.
Coiful poate fi considerat o capodoperă a artei orfevriere traco-getice, tehnica de execuţie fiind de manieră locală“, a transmis Muzeul Național de Istorie a României despre coiful de aur de la Coțofenești.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News